Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
„Există o efervescenţă misionară extrem de bogată în Moldova”
▲ Interviu cu Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul ales al Moldovei şi Bucovinei ▲
Înalt Preasfinţia Voastră, vă felicităm pentru alegerea ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Cu ce gânduri aţi primit acest mandat pe care Sfântul Sinod vi l-a încredinţat pe 5 martie?
Vă mulţumesc pentru gândul de bine exprimat pentru această alegere. Am avut, în primul rând, sentimentul participării la un moment ale cărui cuprinderi numai Dumnezeu le cunoaşte. Uimire, încredere în Dumnezeu pentru chemarea la o nouă slujire în Biserica Sa, strângere de inimă pentru credincioşii din Oltenia. Acestea sunt, cred, primele simţăminte pe care le-am trăit la primirea chemării de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei?
Moldova este ţara trăirii credinţei dreptslăvitoare la cea mai adâncă intensitate.
Arhiepiscopia Iaşilor este cea mai mare eparhie din ţară, cu cele mai multe mănăstiri şi cu cele mai multe parohii. Deşi este situată într-o zonă săracă din punct de vedere material, s-a remarcat prin bogate activităţi. Există anumite domenii asupra cărora vă veţi îndrepta cu precădere atenţia? Care ar fi priorităţile de ordin pastoral pentru o astfel de eparhie?
Există o efervescenţă misionară extrem de bogată în Moldova. Patriarhii Iustin şi Teoctist, de vrednică memorie, şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au ostenit mult pentru aceasta. Sper, cu ajutorul lui Dumnezeu, să pot continua această lucrare. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a pus în funcţiune mecanisme misionare de anvergură. Sper să le pot coordona mai departe şi să le adâncesc pe alocuri. Viaţa creştină din parohie şi din mănăstire constituie o prioritate misionară prin excelenţă. În acest domeniu voi încerca, prin rugăciunile Sfintei Parascheva, să fiu cu precădere prezent. Educaţia, în diferitele ei forme (cateheză, şcoli teologice, Religia în şcoală, media şi nu în ultimul rând învăţământul confesional) este arealul spre care mă voi îndrepta cu prioritate. Îl rog pe Dumnezeu să mă ajute ca împreună cu preoţii, monahii şi credincioşii mireni să lucrăm în acest sens.
Cu ce sentimente vă despărţiţi de Mitropolia Olteniei? Sunt activităţi sau proiecte pe care doriţi să le continuaţi şi în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei?
Mi-e foarte greu să gândesc la faptul că misiunea mea în Mitropolia Olteniei se apropie de sfârşit. M-am ataşat mult de olteni; sunt oameni cu totul deosebiţi. Oltenia este locuită aproape sută la sută de creştini ortodocşi şi această realitate este grăitoare în ceea ce priveşte apartenenţa oltenilor la Biserica Ortodoxă. Mă despart cu multă greutate de mănăstirile, de preoţii şi de credincioşii olteni.
Multe din lucrările misionare aflate în derulare în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei sunt, deşi la o anvergură mai redusă, prezente şi în Oltenia. Există, aşadar, o continuitate de lucrare în acest sens.
Împreună cu ostenitorii de la Centrul Eparhial din Oltenia am reflectat mult şi am considerat că pentru anii care vin este absolut urgentă crearea unei reţele de grădiniţe şi şcoli aparţinând Arhiepiscopiei Craiovei. Arhiepiscopia Iaşilor are deja o experienţă în acest sens. După o analiză atentă a contextului şi cerinţelor locale, precum şi a bazei umane şi materiale, voi încerca, cu ajutorul lui Dumnezeu, să lucrez în această direcţie.
Care credeţi că este rolul unui episcop, în general, şi al unui mitropolit, în special, în societatea contemporană?
Arhiereul este, înainte de toate, martor şi mărturisitor al iubirii lui Dumnezeu pentru lume.
▲ IPS Mitropolit Teofan a făcut studii doctorale la Paris
IPS Mitropolit Teofan, pe numele de acasă Dumitru Savu, s-a născut în comuna Corbi, judeţul Argeş. A urmat Seminarul Teologic din Craiova, apoi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti. A făcut studii doctorale la Institutul Teologic „Saint Serge“ - Paris, obţinând titlul de doctor în Teologie, cu lucrarea „Divino-umanitatea lui Hristos şi îndumnezeirea omului în opera Sfântului Maxim Mărturisitorul“. A intrat în viaţa monahală în anul 1984, la Schitul Crasna (Prahova). Între anii 1987 şi 1990, a fost duhovnicul Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului“ din Bussy en Othe, Franţa, iar în 1990, s-a întors în ţară, ocupând funcţia de secretar al Cabinetului Patriarhal până în 1991, când a fost ales Episcop-Vicar Patriarhal. Paralel cu atribuţiile acestei funcţii, a avut mai multe responsabilităţi.
De asemenea, a fost membru în Comitetul Central al Conferinţei Bisericilor Europene din Geneva; membru în Adunarea Generală a Comisiei Ecumenice Europene „Biserica şi Societatea“ - Bruxelles. A fost corespondent naţional al Departamentului pentru Burse din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor. În anul 2000, a fost ales Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei. IPS Mitropolit Teofan a publicat mai multe articole şi studii în reviste şi ziare din România şi străinătate, în domenii ca: teologie patristică, spiritualitate ortodoxă, ecumenism, analize ale fenomenului religios actual etc.
Înalt Preasfinţitul Teofan a fost ales miercuri, 5 martie, în demnitatea de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. (N.B.)