Am primit la redacţie cu bucurie mai multe texte despre zidirea Catedralei Naţionale, scrise de elevi de la Liceul Teoretic „Sfinţii Trei Ierarhi” din Bucureşti. Micile eseuri au fost adunate de Mara Lina, care
02 Noi, 2025
O poveste cu tâlc
Cică s-au întâlnit, pe la miezul nopţii, Holera, Ciuma şi Moartea. Fiecare s-a lăudat că va obţine un miel gras de la un cioban din apropiere. Prima s-a dus Holera. S-a pomenit bietul cioban cu o babă urâtă cu ochi răi:
- Cine eşti dumneata şi cei vrei de la mine? - Eu sunt Holera! Am venit să-mi dai mielul cel mai gras, altfel te îmbolnăvesc! - Nu mă tem de tine, am să mănânc usturoi şi nu o să-mi poţi face nimic! A plecat Holera cu buzele umflate, s-a dus şi Ciuma la cioban. - Dumneata ce vrei de la mine? - Eu sunt Ciuma şi vreau să-mi dai mielul cel mai gras, altfel... - Eu de tine nu mă tem! Am să dau foc la gunoaie, am să stau în fumul lor şi n-o să-mi poţi face nimic! A plecat şi Ciuma, opărită de ciudă. Moartea s-a apropiat şi ea de cioban, cu coasa în mână, cum îi place să umble. - Dumneata ce pofteşti de la mine? - Eu sunt Moartea şi vreau mielul cel mai gras! - Ţi-l dau din toată inima, ba ţi-l duc şi până acasă, i-a spus ciobanul, înfricoşat. A luat mielul şi s-a dus după Moarte. Casa era plină de tot felul de gheme, mai mari, mai mici... - Ce sunt astea?, o întreabă pe Moarte. - Vieţile oamenilor. - Dar al meu care e? - Uite, ăsta! Ghemul lui era mare. Atunci ciobanul ia mielul înapoi şi-i spune: - Văd că mai am zile! Îţi iau mielul înapoi, căci am nevastă şi copii mici şi le trebuie şi lor mâncare! Şi s-a dus acasă.
