Revista presei

Întreaga presă a marcat ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, în 15 ianuarie, sărbătorită drept Ziua Culturii Naționale. Monitorul de Suceava a scris că peste 4.500 de elevi și profesori din 20 de județe au fost antrenați simultan în acțiuni dedicate poetului național Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale. Programul on-line Ora de „Sus inima!” a inclus webinarii cu invitați scriitori și artiști, sesiuni de comunicări, ateliere de creație inspirate din opera eminesciană, galerii digitale de creații artistico-plastice, concursuri de recitare, prezentare de biblioteci virtuale, turul Muzeului virtual Eminescu, vizionarea filmului documentar „Pe urmele lui Eminescu la Viena”, dezbateri pe marginea unor file de cronică ale Bisericii Uspenia, locașul unde pruncul Mihai Eminovici a primit Taina Sfântului Botez, prezentarea primei genealogii paterne a poetului, al cărui bunic, Vasile Eminovici, a fost cântăreț bisericesc în satul Călinești Cuparencu - Suceava.

Știri pe surse consemnează că, la cererea Spitalului Județean de Urgență Deva, Episcopia Devei și Hunedoarei a donat secției ATI a instituției echipament medical în valoare de 43.000 de lei. Donația a constat din 30 de dispozitive medicale (kit cască și accesorii) pentru CPAP, o terapie care ajută pacienții să respire. Printr-un comunicat al eparhiei, Episcopul Gurie le-a transmis preoților și credincioșilor îndemnul să sprijine autoritățile și personalul medical în combaterea actualei pandemii. În toamna trecută, episcopia a mai donat spitalului echipament medical în valoare de 325.000 de lei. 

Capital semnalează că Ziua Culturii Naţionale există şi în alte ţări europene. În Spania, este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes. În Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări. „A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singurătate ca slavă. Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al versului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus, şi peste văzduhuri”, spunea poetul Tudor Arghezi, într-o înregistrare de arhivă din fonoteca radio, realizată în 1955.