Liturghie arhierească și momente festive la Patriarhia Română

În ziua de prăznuire a Sfinților Împărați Constantin și Elena, duminică, 21 mai, Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit hramul istoric. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de lângă catedrală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi. La final, Preafericirea Sa a premiat tineri misionari și pictori bisericești care au participat la două concursuri organizate de Patriarhia Română, dedicate Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și pictorilor bisericești.

Așa cum este tradiția, ieri au fost săr­bă­to­riți primii Ocrotitori ai Catedralei Patriarhale din București, Sfinții Împărați Constantin și Elena, de către numeroși credincioși din Capitală, dar și de pelerini veniți din alte zone. De dimineață, soborul de slujitori de la catedrală a purtat în procesiune racla cu părticele din moaștele Sfinților Constantin și Elena și pe cea cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, spre noul baldachin de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de credincioșii care au participat la sărbătoare.

Momentul principal al zilei a fost Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu mai mulți ierarhi: IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târ­go­viștei și Exarh patriarhal; IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. La Sfânta Liturghie a cântat Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, iar cântările Utreniei au fost interpretate de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale. Așa cum este tradiția de câțiva ani, la Liturghia de hramul istoric al Catedralei Patriarhale au participat și tineri îmbrăcați în costume populare și pictori bisericești, veniți din eparhii ale țării noastre, care s-au evidențiat prin diverse talente în cadrul a două concursuri organizate de Patriarhia Română.

Duminică, Biserica Ortodoxă Română a făcut pomenirea minunii vindecării orbului din naștere de către Mântuitorul Iisus Hristos, consemnată la Ioan 9, 1-38. După citirea pericopei evanghelice, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a spus că orbirea sufletească și împietrirea inimii față de aproapele sunt mai rele decât orbirea sau lipsa vederii trupești. „Nu întotdeauna o infirmitate este o consecință a păcatului sau o pedeapsă care vine peste om. Nu orice boală este o urmare a păcatului și nu orice boală este un semn al vreunei pedepse din partea lui Dumnezeu. Aici, Mântuitorul lămurește că orbul s-a născut fără vedere trupească pentru ca să se arate prin omul acesta lucrările lui Dumnezeu. Acest orb din naștere, odată vindecat de Iisus, a crezut în Iisus, s-a închinat Lui și a mărturisit, înaintea celor care l-au întrebat, că Dumnezeu a lucrat prin Iisus, Cel care i-a uns ochii cu tină și l-a trimis să se spele la scăldătoarea Siloamului. Hristos Domnul vindecă un orb din naștere și-l face mărturisitor al credinței în dumnezeirea Lui, în timp ce fariseii vedeau cu ochii trupești, dar erau orbi din punct de vedere spiritual, pentru că nu vedeau lucrările lui Dumnezeu săvârșite prin Iisus”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. De asemenea, Patriarhul României a explicat că Hristos nu redă numai darul vederii celui care era orb din naștere, ci îi dăruiește și credință și vedere duhovnicească. „Evanghelia vindecării orbului din naștere ne arată că Hristos este Lumina lumii. El nu dăruiește doar lumină fizică, cum este lumina de la soare sau lumina ochilor, ci dăruiește și lumina credinței. Credința este lumina vieții, pentru că prin credință, omul, creat după chipul lui Dumnezeu și chemat la asemănarea cu Dumnezeu prin har, ține legătura cu Creatorul său. Credința este o vedere a lucrării lui Dumnezeu în viața omului și acest ­mare dar face ca omul să vadă nu numai cu ochii trupești ci și cu ochii minții și cu ochii sufletului”, a arătat Preafericirea Sa.

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cinstiți întocmai cu Apostolii

Despre Sfinții Împărați Constantin și Elena, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că ei sunt considerați de Biserică întocmai cu Sfinții Apostoli pentru că au oferit libertate Bisericii de a se manifesta în Imperiul Roman și au sprijinit-o prin multe legi și înlesniri pentru a-și spori misiunea. „În Troparul Sfinților Împărați, întocmai cu Apostolii cinstiți, Constantin și mama sa Elena, se spune că Sfântul Constantin, ca Apostolul Pavel, a luat în mod direct chemare de la Dumnezeu. Adică nu a avut o chemare de la oameni, ci, asemenea Apostolului neamurilor, a fost în mod direct chemat de Dumnezeu. Apostolul Pavel, prin lumina copleșitoare din fața porților Damascului, iar Sfântul Constantin, prin lumina Sfintei Cruci care i s-a arătat în apropierea Romei cu o zi înainte de bătălia cu adversarul său, au fost chemați de Însuși Hristos. În Sala «Europa Christiana» din Palatul Patriarhiei sunt imprimate în mozaic aceste două Mari convertiri, determinante pentru vocația creștină a Europei”, a spus Patriarhul României.

Legături speciale cu teritoriul țării noastre

În memoria poporului nostru, amintirea Împăratului Constantin cel Mare a fost păstrată vie, mai ales pentru că el a desăvârșit încreștinarea daco-romanilor, a ridicat biserici multe la noi și a inspirat astfel, peste veacuri, pe mulți domnitori să devină ctitori de biserici și apărători ai creștinătății. „Împăratul Constantin, fiind născut într-o zonă apropiată de teritoriul țării noastre, a recucerit Dacia, pe care Traian a cucerit-o primul și apoi a părăsit-o împăratul Aurelian, în a doua jumătate a secolului III. I-a învins pe goții care veniseră aici și a încheiat o pace cu ei cu gândul de a-i atrage la creștinism, de aceea a trimis misionari în Banat, Oltenia și Muntenia. În timpul lui, pe teritoriul țării noastre au fost construite peste 40 de bazilici și s-a construit un pod peste Dunăre la Sucidava, mai lung cu 500 de metri decât cel al lui Traian de la Drobeta-Turnu Severin. A avut o deosebită grijă pentru continuarea creștinării populației de la nord de Dunăre, de aceea este foarte popular la români și o mulțime de bărbați poartă numele lui și astăzi. Ctitorul Catedralei Patriarhale, domnitorul Constantin Șerban Basarab, care a construit-o între 1656 și 1658, a purtat numele sfântului împărat și a ales ca hram sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena de la 21 mai”, a explicat Patriarhul României.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a invitat la Altarul de vară pe copiii și îndrumătorii lor, veniți din eparhii ale Patriahiei Române, care au câștigat Concursul național de creație „Icoana şi Şcoala mărturisirii”. Cei 29 de tineri, împreună cu însoțitorii, care s-au evidențiat la acest concurs, îmbrăcați în costume populare, au primit de la Patriarhul României diplome și premii. De asemenea, credincioșii prezenți la slujbă au primit de la Preafericirea Sa, în semn de binecuvântare, iconițe cu chipurile Sfinților Constantin și Elena.

Premiere și vernisarea unei expoziții în Palatul Patriarhiei

În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc un alt moment festiv, dedicat de data aceasta pictorilor bisericești care s-au evidențiat la Concursul național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”, ediția a VI-a, organizat de Patriarhia Română.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a anunțat căștigătorii concursului la secțiunile: frescă- premiul I – Marius-Ciprian Ghinescu, Iași; premiul II – Bogdan-Gheorghe Verdeș, Prahova; premiul III – Ciprian Eduard Iscu, Olt; mențiune – Traian Scorța, Galați; mozaic - premiul III – Daniela Ligia Șerban, București; pictură pe lemn - premiul I – Marius-Ciprian Ghinescu, Iași; premiul II – Ionel Haraga, Iași; premiul III – Mirela-Eugenia Klein-Kirițescu, București; mențiune – Maria Corina Negreanu, Cluj-Napoca; pictură pe sticlă - premiul I – Simona Teodora Roșca, Cluj-Napoca; premiul II – Florin Nicolae Poenariu, Alba; premiul III – Veronica-Lucia Țața, Cluj; mențiune – Cristina Ionescu-Berechet, București. Premiile la secțiunile frescă și mozaic au constat în diplome și bani, după cum urmează: premiul I – 5.000 lei; premiul II – 4.000 lei, premiul III – 3.000 lei; mențiune – 2.000 lei, iar pentru secțiunile pictură pe lemn și pictură pe sticlă s-au acordat sumele următoare: premiul I – 4.000 lei; premiul II – 3.000 lei, premiul III – 2.000 lei; mențiune – 1.000 lei. Marele Premiu al Concursului național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”, ediția a VI-a, a fost obținut de pictorul Marius-Ciprian Ghinescu, din Iași, acesta primind astfel dreptul să organizeze în perioada septembrie-octombrie 2017 o expoziție în Sala „Europa ­Christiana” a Palatului Patri­arhiei, cu lucrările sale de pictură.

În continuare, a avut loc și vernisarea unei expoziții cu lucrările câștigătorilor acestui concurs: icoane realizate în frescă, mozaic, pe sticlă și pe lemn. Cu această ocazie a fost lansat și catalogul expoziției, care prezintă lucrările câștigătorilor, dar și datele lor de contact. Catalogul expoziției și expoziția au fost prezentate de Nicolae Hrițcu, consilier patriarhal la Sectorul Cultură și patrimoniu religios al Patriarhiei Române. „În învățătura Sfântului Ioan Damaschin aflăm că ceea ce cuvântul împărtășește prin auz, pictura arată, prin tăcere, în ­imagini. Expoziția celei de-a 6-a ediții a Concursului național «Icoana ortodoxă – lumina credinței», în forma sa unitară, transmite un astfel de mesaj tacit, ancorat în realitatea adevărului de credință, dar în același timp, viu și efervescent, marcat de suflul contemporan al iconarilor de astăzi. În decursul celor șase ediții ale concursului se remarcă o evoluție nu doar la nivelul numărului participanților, ci și la nivelul calității lucrărilor”, a spus consilierul patriarhal Nicolae Hrițcu.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus: „Icoana este o mărturisire a credinței în adevărul Întrupării, înomenirii Fiului veșnic al lui Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos, este memorial al faptelor Lui mântuitoare, și în același timp, este profeție spre slava Împărăției cerurilor”.

Peste 500 de pelerini din Prahova și Galați au venit la acest hram

Cu prilejul prăznuirii hramului Catedralei Patriarhale, peste 500 de pelerini din județele Prahova și Galați au venit în Capitală, prin intermediul Agenției de Pelerinaje BASILICA Travel a Patriarhiei Române, pentru a participa la Sfânta Liturghie săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu sobor numeros de ierarhi, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale de pe Colina Bucuriei din București. Pelerinii s-au închinat cu această ocazie și la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și ale Sfinților Împărați Constantin și Elena.