„Toate acestea sunt flori de lumină ale credinţei”

În întreaga ţară, în ajunul praznicului Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, credincioşii ortodocşi au participat la Pelerinajul de Florii. În București, sâmbătă, 8 aprilie 2017, a avut loc un pelerinaj impresionat la care au luat parte câteva mii de credincioşi și aproape 1.000 de clerici din parohiile bucureștene şi din Ilfov.

Acest pelerinaj este o reactualizare a pelerinajelor din primele veacuri creştine, începând cu secolul al IV-lea când Biserica a ieşit din catacombe, o rememorare a pelerinajului Domnului Iisus Hristos de la Betania la Ierusalim, după ce a înviat pe Lazăr, şi o readucere aminte că învierea lui Lazăr este o arvună a învierii de obşte şi o pregătire pentru Învierea Mântuitorului. De aceea, în timpul pelerinajului, clerul şi credincioşii au purtat ramuri de salcie şi finic, ca semne ale biruinţei lui Hristos asupra morţii, şi au mărturisit prin cântare învierea cea de obşte, precum se arată în Troparul Floriilor: „Învierea cea de obşte mai înainte de Pătimirea Ta încredinţându-o, pe Lazăr din morţi l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta şi noi ca pruncii, semnele biruinţei purtând, Ţie, Biruitorului morţii, strigăm: Osana, Celui dintru înălţime, binecuvântat eşti Cel ce vii întru numele Domnului”.

După cum a precizat și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învăţătură rostit la final, pelerinajul este şi o reactualizare a pelerinajelor de Florii care au avut loc în România până în anul 1948, când au fost interzise de regimul comunist. În Capitală, acest Pelerinaj de Florii a reînceput în anul 2008.

Ca şi în anii precedenţi, în București Pelerinajul de Florii a început la Mănăstirea Radu Vodă. După săvârşirea Vecerniei, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a oficiat în pridvorul locaşului de cult slujba de sfinţire a stâlpărilor, apoi acestea au fost împărţite tuturor. În sunetul toacei, al clopotelor şi al cântărilor liturgice, alaiul clericilor şi credincioşilor a plecat de la biserica Mănăstirii Radu Vodă spre Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon” - Nou, Paraclis Patriarhal. Procesiunea a continuat spre Biserica „Sfânta Ecaterina”, paraclis universitar, iar apoi spre Catedrala Patriarhală.
La pelerinaj au participat în jur de 950 clerici de la parohiile din cadrul protopopiatelor din Capitală și din Ilfov, preoţii de caritate din spitale, centre sociale, unităţi militare, penitenciare şi cimitire, cadre didactice ale Facultăţii de Teologie „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, consilieri eparhiali şi patriarhali. A fost purtată de preoţi icoana mare praznicară, însoțită de 6 monahii cu cățui de la Mănăstirea Pasărea, Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, şi mulţimea pelerinilor.

În faţa fiecărui locaş de cult amintit au fost rostite ectenii și rugăciuni. La Catedrala Patriarhală au mai fost rostite rugăciunile de sfinţire a icoanei praznicului Intrării Domnului în Ierusalim şi de binecuvântare a pelerinilor de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a întâmpinat în faţa Reşedinţei Patriarhale mulţimea de clerici şi credincioşi. La slujba oficiată în faţa Catedralei Patriarhale, în soborul de slujitori au fost PS Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), PS Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjuraţi de preoţi şi diaconi, cărora s-a adăugat şi PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a condus procesiunea.

Biserica, „icoana Ierusalimului ceresc”

Pelerinajul, a explicat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în cuvântul de învăţătură, începe de la o biserică şi se termină la altă biserică, întrucât biserica este „icoana Ierusalimului ceresc spre care ne îndreptăm”, precum se arată în slujba de sfințire a unei biserici ortodoxe. „Plecăm de la un punct sfânt și ne orientăm spre alt spațiu sacru, de la o biserică la altă biserică. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că mărturisim că noi creştinii nu avem cetate stătătoare aici pe pământ, ci suntem pelerini. Înaintăm spre patria cerească definitivă şi ultimă - Ierusalimul din Ceruri. (...) Pelerinajul de Florii este o binecuvântare pentru toţi credincioşii din cetate, întrucât oamenii sunt scoşi din izolare şi chemaţi la comuniune. (...) Este o lucrare sfântă, misionară, de mărturisire a credinței noastre în Iisus Hristos, Cel Răstignit și Înviat, o lucrare de prevestire a Pătimirilor și a Învierii Domnului, o lucrare de receptare a binecuvântării Preasfintei Treimi și de transmitere a bucuriei în jurul nostru, în casele noastre. Stâlpările sau ramurile de salcie și finic sunt simbolul credinţei, dar şi simbolul virtuţilor pe care noi le-am adunat prin post, spovedanie, împărtăşire mai deasă, fapta bună, cuvântul bun, acumulare de lumină din Sfintele Scripturi și sfintele slujbe mai lungi. Toate acestea sunt flori de lumină ale credinţei adunate timp de 40 de zile în sufletele noastre. Aceste flori ale credinţei şi ale nevoinţelor le oferim Mântuitorului Iisus Hristos ca semn de mulţumire şi, în acelaşi timp, ca cerere adresată Lui spre a sfinţi viaţa noastră şi a ne dărui bucuria Sfintelor Paşti”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a mulţumit organizatorilor pelerinajului şi, în semn de prețuire și recu­noș­tință pentru participarea clericilor, le-a dăruit câte două cărţi teologice, două broșuri dedicate Anului omagial și comemorativ şi trei icoane reprezentându-i pe Sfinții Luca Apostolul şi Evanghelistul, Ioan Damaschin și Teodor Studitul. De asemenea, și ceilalți pelerini au primit câte o iconiță.

În acest an, pelerinajul a fost susținut de Protoieria Sector 3 Capitală prin dăruirea icoanei praznicului, de Protoieria Sector 4 Capitală prin dăruirea iconițelor pentru pelerini și de Protoieria Ilfov Sud care a contribuit cu stâlpările de finic.