La ce ne folosește matematica

Hotărât lucru, generație după generație de elevi, cea mai nesuferită materie școlară e matematica. În primul rând e o știință aridă, grea și plictisitoare. În al doilea rând, nu e clar deloc de ce trebuie s-o înveți dacă nu vrei să te faci inginer. Sau profesor de matematică, să chinui și tu alți bieți copii. „Nu exagera/nici cu matematica, s-o știi numai cât să nu te-ncurci la bani”, sugerează o piesă (sarcastică, e drept) a trupei „Sarmalele reci”.

Să le luăm pe rând.

11 x 11 = 121

111 x 111 = 12321

1111 x 1111 = 1234321

...

111111111 x 111111111 = 12345678987654321

Plictisitor?

1 x 8 + 1 = 9

12 x 8 + 2 = 98

123 x 8 + 3 = 987

1234 x 8 + 4 = 9876

12345 x 8 + 5 = 98765

...

123456789 x 8 + 987654321

Cum poate fi arid așa ceva?

Și cum să nu admiri frumusețea formidabilă a fractalilor?

Acum practica. O echipă de muncitori are de ridicat un stâlp, pe care apoi să-l ancoreze din trei părți cu cabluri. Dar cum să știe cât cablu să cumpere? Că dacă iau prea puțin nu iese treaba, dar nici prea mult n-ar vrea să ia, că, uite, s-au scumpit toate și n-au ce face cu surplusul - bani aruncați pe fereastră.

Ar fi genial dacă ar exista o formulă care să determine lungimea unui fragment de cablu (oblic) în funcție de înălțimea stâlpului (vertical) și de distanța (orizontală) de la piciorul acestuia până la punctul de ancorare.

Din fericire, există! Ba încă de vreo 2.600 de ani. Teorema lui Pitagora îi zice. Care ne dă prilejul să vorbim și despre cât de grea e matematica: o teoremă fundamentală, extrem de simplu exprimată și căreia, de grea ce este, i s-au ­găsit până acum, țineți-vă bine, 370 de demonstrații diferite!

Nu cred că e nevoie să argumentăm la ce folosesc Teorema lui Pitagora, Teorema lui Thales sau Teorema fundamentală a asemănării în fabricarea sau construirea a mii de tipuri de obiecte care fac parte din viața noastră, de la o cutie de chibrituri până la cea mai înaltă clădire din lume.

Să fie asta totul? Nici pe departe. Matematica este azi indispensabilă în biologie și medicină, deci în sănătatea noastră. Totul trebuie calculat cu minuțiozitate și toată aparatura medicală e realizată folosind la greu matematica.

Și pentru că am pomenit de calculat - telefonul dvs. e plin de matematică, la fel ca și protocoalele de comunicare pe baza cărora funcțio­nează, la fel ca și sateliții și releele de transmisiuni prin care suntem în contact cu întreaga lume și putem afla într-o fracțiune de secundă cum se spune „mătură” în indoneziană, de pildă („sapu”). La fel stau lucrurile pentru tabletă, laptop, stațiile de jocuri, televizoare, aparate de radio, GPS etc.

Dar matematica se află - mai subtil, e drept - și în spatele crea­țiilor muzicale din toate timpurile. E mult mai ușor să înțelegi, bunăoară, măsura de trei pătrimi (3/4) dacă ai habar de fracțiile ordinare. După cum te descurci mai ușor cu banii dacă te descurci cu fracțiile zecimale.

Firește, există domenii de creaţie care se lipsesc de matematică. Aparent...

Căci matematica - fie ea și la nivel elementar, adică înainte de ­integrale și geometrie analitică - ordonează modul de a gândi și implicit modul de a crea, dar și acela de a rezolva sarcinile și treburile cele mai banale și frecvente din viața noastră.

Inclusiv, între multe altele, arta culinară.