Noua carte a junglei

Cine nu a auzit de celebra culegere de povestiri pentru copii adunate de Rudyard Kipling sub titlul „Cartea junglei“? Mowgli, băieţelul pierdut în jungla indiană şi crescut de lupi, a fost imortalizat în desenele animate produse de Walt Disney, alături de prietenii săi: ursul Baloo, pantera Bagheera şi pitonul Kaa. Sigur, viaţa lui Mowgli în junglă, chiar şi aşa, idealizată de celebrul poet şi prozator britanic, nu e deloc uşoară: tigrul Shere Khan sau maimuţele care caută să afle secretul focului sunt tot atâtea ameninţări la adresa puiului de om. Însă curajul şi, mai ales, prietenii îl vor ajuta să biruiască toate încercările, ajungând, în final, într-un sat, unde este adoptat de o familie.

Nu întâmplător am ales această povestire în deschiderea unui articol dedicat Zilei Internaţionale a Copilului - 1 iunie. Mi se pare că şi viaţa unui copil din România de azi se desfăşoară într-o adevărată junglă, în care, cel mai adesea, este lăsat să se descurce singur. Încă de la naştere, cea mai fragilă fiinţă umană este pândită de pericole, unele mortale. Noul născut are aproape 2% şanse de a fi abandonat în maternitate (în jur de 4.000 de copii sunt abandonaţi, anual, în maternităţile din România). Iar dintre cei părăsiţi la naştere, aproape 32% nu au nici un fel de identitate, fiind „inexistenţi“, din punct de vedere legal. De unde şi vulnerabilitatea în faţa unor situaţii de risc, cum ar fi traficul de persoane.

Cei care sunt păstraţi de părinţi se confruntă apoi fie cu igiena precară din unele maternităţi, fie cu unele condiţii de viaţă necorespunzătoare generate de sărăcie, ignoranţă, vicii etc. Pe măsură ce va creşte, micul nostru supravieţuitor va trebui apoi să înfrunte pericole ce vin fie din partea unui membru al familiei (ne referim aici la abuzuri, molestări, incest ş.a.), fie din partea unor apropiaţi. Cazurile de incest şi pedofilie sunt dintre cele mai cutremurătoare crime săvârşite de om şi sunt cea mai neagră pată de pe blazonul umanităţii.

Dar şi mai dramatice sunt parcă situaţiile în care unii copii sunt maltrataţi chiar de cei mai mari decât ei. Cazul recent al unui băiat de 11 ani din Călăraşi care a ucis o fetiţă de 3 ani, inspirându-se din cele văzute la televizor, ne mai descoperă o porţiune extrem de periculoasă din jungla modernă. Ştirile care prezintă diferite atrocităţi, filmele violente, site-urile nerecomandabile nici măcar adulţilor, dar la care are acces orice copil conectat la internet sunt tot atâţia monştri pândind să înghită inocenţa şi puritatea copilăriei. Iar dacă părinţii îl păzesc de aceste pericole, deşi mulţi copii sunt lăsaţi la voia întâmplării din acest punct de vedere, mai rămâne cel puţin un pericol: cel al anturajului. Colegii de clasă sau vecinii de bloc cu un comportament deviant sunt gata să corupă pe cel care se ţine departe de ispite. Iar adolescenţa aduce cu sine o altă serie de provocări: alcoolul, drogurile sau începerea vieţii sexuale. Dacă nu este bine ancorat într-o viaţă morală sănătoasă, tânărul riscă să fie luat de apele repezi ale unor cascade ce-l vor izbi în final de stâncile deznădejdii sau ale nemulţumirii perpetue.

Am putea continua pe multe pagini să inşirăm lista pericolelor ce-l pândesc pe copilul/tânărul din România de azi în noua junglă urbană (sau rurală). Sunt atât de multe şi atât de variate, încât aproape că e o minune să vezi cum un tânăr a reuşit să răzbată nevătămat şi să iasă la limanul maturităţii depline fără cicatrici. De aceea, copiii trebuie să fie, pentru toate autorităţile în drept, o prioritate absolută. Copleşiţi de multitudinea problemelor pe care ni le pune în cârcă acest veac grăbit, neglijăm de multe ori faptul că toate realizările noastre nu fac doi bani dacă n-am crescut cum se cuvine aceste fiinţe atât de vulnerabile şi atât de expuse. Dacă nu tratăm cu maximă responsabilitate această problemă, suntem cu mult mai vinovaţi decât un părinte care şi-ar abandona copilul într-o junglă reală.