Cerc pastoral-misionar la Parohia Târnova, Reșița-Nord

Preoții din cadrul Cercului pastoral-misionar Reșița-Nord, Protopopiatul Reșița, s-au întrunit zilele trecute în biserica parohială „Adormirea Maicii Domnului” din Parohia Târnova la ședința programată pentru această lună.

Întâlnirea a debutat cu săvârșirea slujbei Acatistului închinat Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Mitropolit al Timișoarei și Ocrotitor al Banatului, unde preoți slujitori au fost: pr. Ion Ștefoni, paroh al acestei parohii, pr. Claudiu Petru Ciorogariu de la Parohia „Sfântul Vasile cel Mare” din Reșița, precum și pr. Marius Iovănescu de la Parohia Ezeriș. Frumoasa rugăciune-acatist închinată Ocrotitorului Banatului, ce a viețuit între cele două jumătăți ale veacurilor al XVI-lea și al XVII-a, a fost săvârșită și în contextul faptului că întreaga țară a Banatului a fost în sărbătoare la data de 15 septembrie și așa îl cinstește duhovnicește în fiecare an începând din anul 1956, anul canonizării sale. Slujba Acatistului a fost înfrumusețată prin răspunsurile date la strană de către ceilalți preoți prezenți. Ținând cont că anul acesta a fost declarat de Sfântul Sinod  Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română, preoții au vizionat un material video prezentat de către pr. Emil Crăciun de la Parohia „Pogorârea Sfântului Duh” din Reșița, intitulat „Viața și activitatea Patriarhului Justinian Marina”. Printre cele mai importante repere din calendarul vieții vrednicului de pomenire patriarh au fost enumerate următoarele: canonizarea primilor Sfinți Români (1955) și generalizarea cultului sfinților ale căror sfinte moaște se găsesc în țara noastră; înființarea unor așezăminte sociale pentru clericii bătrâni și bolnavi; reorganizarea învățământului teologic ortodox (1948); revenirea a 37 de preoți și protopopi greco-catolici în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (1 octombrie 1948); întreținerea legăturilor cu Bisericile Ortodoxe surori și cu alte Biserici creștine; inițierea unor relații cu Bisericile Vechi Orientale, prin vizite reciproce; reintrarea Bisericii Ortodoxe Române în Consiliul Mondial al Bisericilor (1961); activitate tipografică importantă: Biblia sinodală (1968 și 1975), multe cărți de cult, lucrări, periodice, traduceri; locașuri de cult: s-au construit din temelie 302 biserici și au fost reparate sau restaurate alte 2.345 biserici. Ca o concluzie a celor prezentate și discutate, putem spune că cel de al treilea Patriarh al României a avut o activitate importantă în apărarea și afirmarea Ortodoxiei românești în vremuri grele, căci cu mult curaj și echilibru, diplomație și tenacitate, a încercat să apere Biserica de loviturile sistematice ale puterii politice, alegând calea unei dârze rezistențe, camuflate sub un discurs aparent „favorabil” pentru liderii comuniști. S-a opus din răsputeri abuzurilor și ingerințelor partidului-stat în viața Bisericii și încercării acestuia de a transforma Biserica într-o instituție neputincioasă, tolerată și discreditată, cu un rol nesemnificativ în societate. Prin diplomația duhovnicească, dar și prin multa rugăciune, a reușit să salveze multe biserici a căror soartă părea pecetluită prin dispariția lor. Întâlnirea preoților s-a încheiat cu referirile necesare pentru următoarea întâlnire a Cercului pastoral-misionar programată pentru luna octombrie, unde va fi prezent și Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.