„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Episcopul Sinesie Jivanovici, comemorat la Mănăstirea „Sfântul Simeon Stâlpnicul”, Arad-Gai
Săptămâna trecută s-au împlinit 250 de ani de la trecerea la cele veșnice a Episcopului ortodox al Aradului Sinesie Jivanovici (episcop între anii 1751-1768). Cu acest prilej, chiriarhul arădean, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, a participat la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite și a săvârșit o slujbă de pomenire în biserica cu hramul „Sfântul Simeon Stâlpnicul” a Mănăstirii Arad-Gai, ctitorie a Episcopului Sinesie (ridicată între anii 1760-1762), din sobor făcând parte părintele protos. Macarie Deleu, duhovnicul mănăstirii, și arhid. Tiberiu Ardelean, inspector eparhial. La sfânta slujbă au participat monahiile mănăstirii, în frunte cu maica stareță Ecaterina Joldeș, și credincioși.
Mormântul Episcopului Sinesie Jivanovici se găsește în această biserică, între ușile împărătești. Alături de acesta, tot în biserica veche a mănăstirii se găsesc și osemintele episcopilor: Ioanichie Martinovici (1710-1721), Sofronie Rovanciovici (1722-1726), Pahomie Knezevici (1770-1787), Pavel Avacumovici (1786-1815), Nestor Ioanovici (1829-1830) și Gherasim Raț (1835-1858).
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei a rostit un ales cuvânt în care a evocat personalitatea și bogata activitate a Episcopului Sinesie Jivanovici, un vajnic apărător și păstrător al credinței ortodoxe în aceste părți de țară, un organizator al vieții bisericești și administrative, precum și un ctitor de sfinte locașuri, în speță a sfintei Mănăstiri Arad-Gai. De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a precizat că pomenirea Episcopului Sinesie se va face pe parcursul întregului an, mai ales la hramurile mănăstirii.
Episcopul Sinesie Jivanovici a fost ales Episcop al Eparhiei româneşti a Aradului în 1751. Datorită strădaniilor sale s-a putut menţine Ortodoxia în părţile Aradului, în districtul Hălmagiu şi mai ales în Bihor (aici a făcut şi o lungă vizită canonică în 1759, cercetând 271 de sate), întocmind şi o statistică a clerului şi credincioşilor.