Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a suferit moarte martirică în secolul al XIV-lea, în Cetatea Albă. Era originar din oraşul Trapezunt (sau Trebizonda, azi Trabzon, în provincia cu acelaşi nume din
Sf. Mc. Luchilian, Ipatie şi Paula fecioara (Harţi)
Sfântul Mucenic Luchilian a fost contemporan cu împăratul Aurelian (270-275). El a fost preot păgân, locuind în Nicomedia. A venit la credinţa creştină şi a părăsit închinarea la idoli din păgânism. Trecerea sa la creştinism l-a determinat pe stăpânitorul Silvan să-l cheme la un interogatoriu prin care să-l determine să se lepede de Hristos. În urma refuzului său a fost bătut şi supus la chinuri. „Mai întâi i-au zdrobit obrajii şi a fost lovit cu toiege, iar apoi a fost atârnat cu capul jos”, după cum consemnează Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române în volumul X, pe luna iunie.
Este aruncat în temniţă, unde-i întâlneşte pe tinerii: Ipatie, Pavel, Dionisie şi Claudiu. Toţi cinci sunt duşi înaintea stăpânitorului. Sfântul Luchilian este „băgat într-un cuptor pentru a fi ars împreună cu tinerii aceia, dar, pogorându-se ploaie din cer, a stins focul şi Sfinţii au ieşit nevătămaţi. Prin hotărârea cea de pierzare, Luchilian a fost dus în Bizanţ împreună cu tinerii aceia, din porunca stăpânitorului Silvan. Tinerilor le-au tăiat capetele, iar pe Sfântul l-au ţintuit pe o cruce” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul X, luna iunie).
Aşa a primit cununa muceniciei Sfântul Luchilian, de faţă fiind şi Sfânta Paula fecioara, care îi îngrijise rănile în timpul chinurilor la care a fost supus. Sfânta Paula fecioara împreună cu părinţii ei au luat moaştele Sfântului Luchilian şi au avut grijă de ele. Sfânta mergea în temniţă unde-i îngrijea şi-i hrănea pe creştinii care pătimeau pentru credinţa în Hristos. Fiind descoperită că este creştină, a fost arestată şi dusă înaintea stăpânitorului Silvan. Ea refuză să jertfească idolilor şi este „bătută cu bice, iar după aceea, lovită cu toiege. Fiind foarte slăbită la trup de nevoinţă şi durerea rănilor, printr-o arătare de înger s-a făcut deplin sănătoasă” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul X, luna iunie).
Este supusă la chinuri, pe care le suportă cu mult curaj. Din porunca stăpânitorului este dusă în locul unde au fost martirizaţi Sfântul Luchilian şi cei patru tineri, iar aici primeşte şi ea mucenicia prin tăierea capului.



.jpg)


