„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Eveniment academic interdisciplinar la Arad
La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad se desfășoară în perioada 1-5 noiembrie 2017 Simpozionul național interdisciplinar „Adevăr, Cunoaștere, Credință – perspective științifice, filosofice și teologice”, ajuns la a VI-a ediție. Evenimentul a reunit anul acesta specialişti din cinci centre universitare: Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Arad.
Organizarea și desfășurarea acestui simpozion s-a făcut cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, cu sprijinul autorităţilor locale şi judeţene, al conducerii Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad şi cu implicarea directorilor Centrelor de Cercetare din Universitatea Bucureşti, Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iași şi Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad.
Simpozionul interdiscplinar a debutat joi, 2 noiembrie 2017, la ora 9, cu oficierea slujbei Te Deum-ului în capela facultății, de către IPS Părinte Arhiepiscop Timotei alături de pr. prof. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București, și de pr. prof. dr. Cristinel Ioja, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Arad. La această slujbă au fost prezenți participanții la simpozion, colectivul profesoral și studenții Facultății de Teologie Ortodoxă din Arad.
Deschiderea festivă a simpozionului interdisciplinar
În continuare, în aula facultății arădene, a avut loc deschiderea festivă a simpozionului prin citirea mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de către conf. dr. Adrian Lemeni, directorul Centrului de Dialog și Cercetare în Teologie, Filosofie și Știință al Universității din București. După citirea mesajului au urmat scurte alocuțiuni ale prof. dr. Ramona Lile, rectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad; dr. Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad; ing. dr. Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad; conf. dr. Adrian Lemeni; diac. lect. dr. Sorin Mihalache și pr. prof. dr. Ștefan Buchiu.
La final, IPS Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a rostit un cuvânt în care a evidențiat importanța desfășurării unui astfel de dialog, organizat la Facultatea de Teologie din Arad, în ajunul Centenarului Marii Uniri, în contextul în care Aradul a fost un punct de referință în structura țării unificate. De asemenea, a amintit și marile personalități arădene care au luptat pentru idealul național, cum ar fi Dimitrie Țichindeal și Moise Nicoară, precum și alte personalități care au avut legătură cu Aradul, precum Gheorghe Lazăr. Ierarhul a spus că împlinirea a 10 ani de dialog interdisciplinar dintre teologie și diferite ramuri ale cunoașterii umane coincide cu împlinirea a 10 ani de patriarhat ai Prefericitului Părinte Patriarh Daniel, care este inițiatorul acestui gen de dialog în mediul academic românesc.
Tot în cadrul sesiunii de deschidere a avut loc un moment festiv constând în conferirea Diplomei de excelență și a Plachetei „Aurel Vlaicu”, de către Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „pentru iniţierea, implementarea şi dezvoltarea dialogului dintre teologie-filosofie-știinţă în România”. Aceeași distincție a fost conferită și conf. dr. Adrian Lemeni; diac. lect. dr. Sorin Mihalache; părintelui prof. dr. Ștefan Buchiu.
„O provocare pe care ne-am asumat-o cu responsabilitate”
Părintele prof. dr. Cristinel Ioja, decanul Facultății de Teologie din Arad, în calitate de gazdă, a moderat deschiderea festivă a simpozionului. „Anul trecut, Facultatea de Teologie din Arad a sărbătorit 25 de ani de existenţă în Universitate, ea continuând tradiţia teologică din partea de vest a României care îşi are începuturile într-un mod organizat în anul 1812 şi 1822. Una dintre exigenţele fiinţării unei facultăţi de teologie în universitate, pe lângă vocaţia eclezială, este interdisciplinaritatea. De aceea, dialogul dintre știinţă, filosofie şi teologie pe care-l găzduim în aceste zile reprezintă, pe de o parte, o provocare pe care ne-am asumat-o cu responsabilitate, iar pe de altă parte, o onoare şi un exerciţiu formidabil de deschidere dialogică spre alte domenii ale cunoaşterii”, a spus părintele decan Cristinel Ioja.
După o scurtă pauză au urmate cele două sesiuni în plen. Prima sesiune a fost moderată de către pr. Cristinel Ioja. În această sesiune au conferențiat: prof. dr. Mircea Dumitru (membru corespondent al Academiei Române și rectorul Universității din București) cu tema „Argumentul ontologic goedelian”; conf. dr. Adrian Lemeni (directorul Centrului de Dialog și Cercetare în Teologie, Filosofie și Știință al Universității din București) cu tema „Adevăr și demonstrație. De la formularea teoremelor de incompletitudine ale lui Goedel la cunoașterea prin credință ca vedere mai presus de orice înțelegere”.
Sesiunea a doua a fost moderată de către prof. dr. Mircea Dumitru și a avut referenți pe cercetător gr. I dr. Ștefan Cârstea (Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din București), cu tema „Pot fi «deduse» principiile fizicii clasice din cele 10 porunci?”, și diac. lect. dr. Sorin Mihalache (directorul Centrului de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie și Știință al Universității „Al. I. Cuza” din Iași), cu tema „Scara ireductibilităților. De la cosmologie la neuroștiințe. Despre câteva dificultăți în abordările științifice ale lumii fizice și relevanța lor în problema cunoașterii și a adevărului. O perspectivă a teologie creștine”.
Coordonatele generale ale dialogului interdiscplinar
Coordonatele pe care se desfășoară acest dialog interdisciplinar sunt: a) deschiderea şi conlucrarea prin dialog şi proiecte concrete între reprezentanţii mai multor domenii ale cunoaşterii; b) cultivarea unei conştiinţe a dialogului prin depăşirea poziţiilor ideologice şi auto-suficiente care au marcat semnificativ istoria modernă a umanităţii; c) angajarea dimensiunii mărturisitoare a teologiei ortodoxe şi a metodei paradoxale în cunoaştere, fundamentată pe ethosul şi Tradiţia dogmatică şi experimentală a Bisericii; d) construcţia unui cadru viabil de conlucrare între Biserică şi universităţi pe teme actuale care privesc omul şi cosmosul; e) iradierea concluziilor dialogului în mediul academic şi societatea actuală în vederea unei cunoaşteri integrale.