În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. Iar Marta se
Intrarea în biserică a Maicii Domnului, sărbătorită în Banat
De praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului, foarte mulți credincioși bănățeni au participat la Sfânta Liturghie oficiată în bisericile parohiale, dar și la mănăstirile din Mitropolia Banatului. În duh de rugăciune au fost și ierarhii bănățeni: Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, a participat la Dumnezeiasca Liturghie oficiată la Mănăstirea Românești, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a slujit la Mănăstirea arădeană Hodoș-Bodrog, iar Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a sfințit biserica Parohiei Slatina Nera, după care a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a fost prezent, la sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului, în mijlocul pelerinilor și al obștii monahale de la Mănăstirea Românești, județul Timiș. Aici, Mitropolitul Banatului a participat la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoți format din părintele Ionel Popescu, vicar eparhial, părintele Bujor Păcurar, protopopul Făgetului, și preoți de la parohiile învecinate. La finalul acesteia, părintele Dorin Veniamin Pârvoni, de la Parohia Zolt, și părintele Valentin Paulescu, de la Parohia Gladna Română, au fost hirotesiți duhovnici. În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor prezenți, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre viața pilduitoare a Maicii Domnului, dar și despre semnificația sărbătorii pentru creștinul de astăzi, care se confruntă cu secularismul societății contemporane.
Hramul bisericii vechi a Mănăstirii Hodoș-Bodrog
Tot în ziua praznicului Intrării în biserică a Maicii Domnului, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a fost prezent în mijlocul obştii monahale şi al pelerinilor de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, pentru a prăznui hramul bisericii celei vechi. Aceasta este cea mai veche construcţie din ansamblul mănăstiresc datând din a doua jumătate a sec. XIV, mai precis din anul 1370. Construcţia bisericii este executată în stil triconc bizantin, stil răspândit în întregul Orient creştin, iar începând din sec. XIV şi în Ţările Române. Amintim şi faptul că două dintre bisericile mănăstirilor Sfântului Munte poartă acelaşi hram, lucru care ne îndreptăţeşte să evidenţiem legătura acestui străvechi aşezământ monahal din partea de vest a ţării cu lumea bizantină.
Cu acest prilej binecuvântat, chiriarhul a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie arhierească, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cuvântul de învățătură pus sub titlul „În Biserica slavei sfinte”, Înaltpreasfinţia Sa a vorbit credincioșilor despre ţinuta creştină după exemplul Maicii Domnului în biserică şi faţă de aceasta, privită atât ca instituţie, cât şi ca sfânt locaş. În Anul omagial dedicat educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox este de stăruit aparte, desigur, pe latura respectivă, a subliniat ierarhul arădean. În acest cadru a fost sărbătorită de către vieţuitorii şi pelerinii arădeni ocrotitoarea sfintei Mănăstiri a Bodrogului, care de altfel este ocrotitoarea tuturor mănăstirilor şi a tuturor monahilor, este de fapt prima monahie, ea trăind în Sfânta Sfintelor o viaţă desăvârşită, model de viaţă la care este chemat orice monah sau monahie.
La final, în numele tuturor vieţuitorilor şi credincioşilor prezenţi, părintele stareţ Grigorie Timiş a mulţumit Înaltpreasfinţiei Sale pentru participarea la hramul bisericii vechi a mănăstirii şi pentru toată dragostea şi purtarea de grijă faţă de obştea monahală din această străveche vatră monahală.
Binecuvântarea bisericii și a casei parohiale din Slatina Nera
Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Parohia Slatina Nera, Protopopiatul Moldova Nouă, a fost sfințită de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, luni, 21 noiembrie 2016. Fiind praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului, foarte mulți credincioși au venit la sfânta biserică și au participat la slujba de Sfințire a sfântului locaș, care în ultima perioadă a fost renovat și împodobit cu pictură. Preasfințitul Părinte Lucian a sfințit de asemenea și o troiță, ce este amplasată în fața bisericii, după care, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie. În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul l-a hirotesit pe părintele paroh Cristian Florin Guiu iconom, iar la final, tuturor celor care s-au implicat în lucrările săvârșite la sfânta biserică le-a oferit Diploma de excelență „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”.
În continuare, Preasfințitul Părinte Lucian a sfințit și casa parohială, care la rândul ei a fost amenajată și înfrumusețată. La sfintele slujbe au fost prezente și autoritățile locale.
„Îi mulțumim lui Dumnezeu că preoții noștri au înțeles că pe lângă lucrările pe care trebuie să le efectueze la locașul de rugăciune trebuie să aibă în atenția lor și casa parohială. De asemenea, aducem mulțumire Domnului că avem și preoți receptivi în Eparhia Caransebeșului și familii preoțești care într-adevăr sunt modele de viețuire pentru familiile și comunitățile noastre, deoarece oamenii așteaptă de la noi mai mult, nu numai propovăduire din punct de vedere teoretic, ci și un mod de viață autentic, în conformitate cu preceptele Sfintei Evanghelii și morala creștină. Ne-am bucurat astăzi la Slatina Nera că și oamenii de aici au înțeles că trebuie să rămână într-o permanentă conlucrare și colaborare cu preotul paroh, să aibă grijă de biserică, de casa parohială, dar să nu piardă din atenția lor tot ceea ce înseamnă consolidarea bisericii vii din sufletele noastre”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.
Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Parohia Slatina Nera a fost ridicată în secolul al XVIII-lea, în stil baroc, din piatră și cărămidă. Biserica este declarată monument istoric. Sfântul locaș a fost pictat în 1874 de Nicolae Mărășescu, apoi în 1981 de Nicolae Popescu.