Poezie în grai bănățean la Bozovici

În cadrul Zilelor Credinței și Culturii în Episcopia Caransebeșului, la Bozovici, s-a desfășurat a 9-a ediție a Festivalului de poezie în grai bănăţean „Credinţă şi lumină”. Manifestarea culturală, care adună an de an tineri de toate vârstele ce interpretează cântece și rostesc poezii religioase şi laice în grai bănăţean, a fost organizată de Episcopia Caransebeşului în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor în Grai Bănăţean, Parohia Ohaba Mâtnic din Protopopiatul Caransebeş, Primăria Bozovici și Parohia Bozovici.

Evenimentul a fost împărțit în două sesiuni, cea științifică având loc în sala de ședințe a Primăriei Bozovici, iar cea artistică la Casa de Cultură Bozovici. La festivalul ce are ca scop conservarea graiului bănă­țean, a cântecelor, a tradițiilor, a obiceiurilor și a portului popular din Banat, a luat parte și Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, precum și foarte mulți iubitori de folclor care s-au bucurat împreună cu autorii de creații literare în versuri.

„Acest festival a luminat Țara Almăjului pentru că aici s-au reunit, din toate colțurile Banatului istoric, poeți și scriitori, dar și interpreți ai acestor comori atât de importante pe care le-am moștenit de la înaintașii noștri, și anume poezia religioasă, dar și poezia dialectală, poezia în grai bănățean. Ne aducem aminte și de dorința arzătoare a Episcopului Elie Miron Cristea al Caransebeșului, dar și de dorința tuturor celor care au reprezentat Banatul la 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia, și anume că Banatul doreau să îl alipească în întregime României. Ultimele cuvinte ale Episcopului Miron Cristea au fost «până la Tisa», adică Banatul în întregul său trebuia să fie alipit României, Banatul istoric cuprins între Tisa, Mureș, Dunăre și Carpați. Așadar, cred că în Anul unității de credință și de neam acest festival de poezie în grai bănățean a marcat în chip frumos unitatea de credință, unitatea de neam, dar și unitatea tuturor bănățenilor, chiar dacă Banatul este împărțit între România, Serbia și o mică parte în Ungaria, totuși, prin grai, port, poezie și credința în Atotputernicul Dumnezeu, credința în Biserica Ortodoxă ne-au păstrat în unitate. Suntem toți bănățenii, indiferent unde viețuim și unde ne rugăm, în unitate de credință, de lumină, în unitate și conștiință autentică că aparținem aceluiași neam, nea­mul românesc. Dumnezeu să îi binecuvânteze pe toți cei care au participat la acest festival, Dumnezeu să ne ajute să continuăm această lucrare sfântă care nu face altceva decât să conserve pe mai departe tezaurul, comoara moștenită de la moșii și strămoșii noștri, limba inedită vorbită în acest spațiu binecuvântat, limba românească în grai bănățean. Să avem credință în suflet, lumină și binecuvântare în viața și societatea noastră”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.

Manifestarea culturală a cuprins cântece și poezii religioase şi laice în grai bănăţean, rostite de membrii Asociaţiei Scriitorilor în Grai Bănăţean, precum şi de elevi şi preşcolari îmbrăcaţi în straie populare din judeţele Caraş-Severin şi Timiş.