În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. Iar Marta se
Simpozionul „Centenarul Banatului 1919-2019”, la Timișoara
În perioada 28-29 iunie, la Academia Română – Filiala Timișoara s-a desfășurat Simpozionul științific internațional cu tema „Centenarul Banatului 1919-2019”. Vineri, 28 iunie, a avut loc în Aula festivă a Academiei Române ședința inaugurală, prezidată de acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române. Au susținut alocuțiuni reprezentanți ai autorităților locale, județene, oficiali ai armatei române, cercetători, istorici, reprezentanți ai mediului academic și universitar bănățean, moderator fiind conf. dr. Ioan David, directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara.
Invitatul de onoare al simpozionului a fost Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, care a susținut în plen tema „Cultura din pridvorul neamului”, unde a evidențiat contribuția Bisericii Ortodoxe, prin cler și credincioși, la unirea Banatului cu România Mare: „Înainte de a se prăbuși Imperiul Austro-Ungar, sfârșitul lui octombrie 1918, Episcopul de la Caransebeș, Miron Cristea, dă o circulară prin care cere preoților să nu mai pomenească la slujbe pe împărat, ci să pomenească sfatul țării; a fost un act de mare curaj, întrucât imperiul nu se desființase. Tot în această perioadă, protopopul Gheorghe Ciuhandu a alcătuit o rugăciune care s-a citit la fiecare Sfântă Liturghie, în care se vorbea despre dezrobirea poporului. Deci, iată, prin Biserică ideea de unitate națională a ajuns și până la cei care nu știau să scrie și să citească”.
În cadrul evenimentului au fost prezentate mai multe volume, din care „Banatul și culisele Conferinței de pace de la Paris”, apărut la Editura David Press Print; volumul „Banatul Timișoarei, o fuziune europeană”, coordonat de istoricul Victor Neumann, apărută la Editura Scala Arts And Heritage din Londra și romanul „Orgoliile orașului regal”, de Ioan Marin Almăjan.
La finalul sesiunii de deschidere a fost vernisată expoziția de fotografii și documente „Instaurarea Administrației Române în Banat”, realizată de Arhivele Naționale în colaborare cu Muzeul Național al Banatului. Expoziţia cuprinde o selecţie de documente, fotografii şi extrase din ziare, în care sunt reflectate evenimentele petrecute, atât în perioada premergătoare realizării de facto a instaurării administraţiei româneşti în judeţele Timiş-Torontal şi Caraş-Severin, cât şi ulterior realizării acestui proces.
În după amiaza aceleiași zile s-au prezentat lucrările științifice ale celor patru secțiuni: Istorie și istoriografie, Biserica și Școala, Artă, Cultură și Literatură și Presa despre Personalitățile Bănățene. De asemenea, au fost incluse în program și vizite documentare, la Muzeul Traian Vuia din localitatea cu același nume din județul Timiș și la Episcopia Caransebeșului.
Simpozionul dedicat centenarului Banatului a fost organizat de Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, în colaborare cu Consiliul Județean Timiș, Societatea Enciclopedică a Banatului, Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” din Arad, Episcopia Caransebeșului, Primăria și Consiliul Local Caransebeș și Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeș, partener principal fiind Mitropolia Banatului.