„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Rugăciuni pentru Eminescu, la Ipoteşti
Poetul naţional Mihai Eminescu a fost omagiat miercuri, 15 iunie 2016, la Ipoteşti cu prilejul împlinirii a 127 de ani de când a plecat din această lume. Manifestările culturale au debutat cu slujba Parastasului, oficiată în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din incinta Memorialului Ipoteşti.
Biserica Ortodoxă Română, împreună cu oamenii de cultură din toată ţara, l-a omagiat miercuri, 15 iunie 2016, pe Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei româneşti“, în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din incinta Memorialului Ipoteşti. Rugăciunile pentru marele poet, care a iubit neamul şi Biserica, pe care a numit-o „mama poporului român“, au fost înălţate de preotul Valentin Tincu, parohul de la Ipoteşti, Protopopiatul Botoşani. Pomenirea lui Eminescu în locurile unde acesta a copilărit s-a desfăşurat în prezenţa numeroşilor invitaţi, dar şi a elevilor din judeţul Botoşani, iubitori ai operei eminesciene deosebit de valoroasă. Cu acest prilej, s-au ţinut discursuri ce au comemorat personalitatea omului de geniu - Eminescu, considerat de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Operă eminesciană tradusă în rusă şi maghiară
Slujba Parastasului a fost urmată de ceremonia depunerii de coroane la bustul poetului, iar apoi elevii Liceului Pedagogic „Nicole Iorga“ din Botoşani au susţinut un recital ce a cuprins versuri din opera eminesciană. „Memorialul Ipoteşti, Biserica şi Şcoala au organizat împreună festivităţile din acest an. Slujba Parastasului a fost urmată de deschiderea oficială a manifestărilor prin acordarea premiului pentru promovarea şi traducerea operei eminesciene. Georgiana Leşu, de la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi, a prezentat Salonul literar al Editurii Muzeelor, cu traduceri în limba maghiară şi rusă a operei eminesciene. Editura «Junimea» din Iaşi şi Editura «Eikon» din Bucureşti au prezentat apariţiile lor prin reprezentanţii lor, Nicolae Corlat, respectiv Valentin Ajder. Dinu Olăraşu a susţinut apoi recitalul folk «Câmpia lucrurilor bune», iar în Sala de Expoziţii Temporare «Horia Bernea» a avut loc expoziţia de fotografie «La Bunica», semnată de artistul fotograf Andrei Baciu“, a relatat părintele Valentin Tincu.
Biserica familiei Eminovici, deschisă publicului
În cadrul manifestărilor din acest an, a fost deschisă spre vizitare bisericuţa familiei Eminovici, recent restaurată. Locaşul de închinare, datând de la începutul secolului a XIX-lea, a fost cumpărat de Raluca Eminovici, devenind astfel altarul de rugăciune al familiei. Lângă bisericuţă se găsesc mormintele a patru dintre eminoviceşti: Raluca şi Gheorghe, părinţii poetului, Iorgu şi Nicu, doi dintre fraţii săi. Ca biserică filială este biserica din cătunul Ipoteşti cu hramul „Sfinţii Voievozi“. Această biserică a fost făcută pe locul şi cu ajutorul lui Ipatie şi Nicolae Isăcescu, care sunt primii ctitori. Ea a fost făcută din lemn, dar putrezind lemnul, a fost făcută din vălătuci. În cele din urmă, prin ajutorul locuitorilor, s-a făcut biserica din cărămidă pe temelie de piatră.