Hramul Schitului Vovidenia de la Neamţ

Ca în fiecare an, Schitul Vovidenia - Neamţ, veche vatră de sihăstrie românească, ctitoria episcopului Ioanichie al Romanului, şi-a serbat hramul, pe 21 noiembrie. Aflat la începutul Postului Naşterii Domnului, praznicul Intrării în Templu a Sfintei Fecioare Maria ne îndeamnă să ne pregătim pentru întâlnirea cu Hristos, Pruncul Sfânt.

Programul liturgic al sărbătorii a început de vineri seară prin slujba Privegherii, oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi, la care au participat mulţi pelerini veniţi de aproape sau de departe ca să însoţească pe prunca Maria, la cinstita sa intrare în Biserică.

„Un model, care nu se prescrie niciodată“

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de părintele profesor Ioan Mihoc, directorul Seminarului Teologic „Veniamin Costachi“ de la Mănăstirea Neamţ, care, făcând referire la viaţa Fecioarei Maria petrecută în Templu, a subliniat că dacă despre mamele noastre nu putem vorbi decât numai la superlativ, cu atât mai mult despre Maica Domnului nu se poate vorbi decât numai prin cuvinte de laudă şi nesfârşită recunoştinţă. Vorbitorul a mai adăugat: „Viaţa Fecioarei Maria trebuie să ne fie tuturor un model, care nu se prescrie niciodată“. După tradiţie, răspunsurile la strană au fost date de corul psaltic al seminarului, condus de profesorul Marius Brumă şi de mai mulţi studenţi şi absolvenţi ai Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae“ şi ai Conservatorului din Iaşi.

A doua zi, dimineaţa, au fost citite slujba Acatistului, Ceasurile, după care a fost oficiată dumnezeiasca Liturghie de un sobor de preoţi şi diaconi, condus de Preasfinţitul Părinte Calinic, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. Din sobor au făcut parte părintele arhimandrit Hrisostom Rădăşanu, consilierul educaţional al Arhiepiscopiei Iaşilor, stareţul Mănăstirii Neamţ, arhimandritul Benedict Sauciuc, o parte dintre egumenii celorlalte schituri ale mănăstirii, părinţi din obştea mănăstirii şi ai schitului, alţi preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de aceeaşi inimoşi absolvenţi ori actuali studenţi teologi din Iaşi.

Versetul vechitestamentar care anticipează intrarea Maicii Domnului în Biserică

La sfârşitul slujbei, după ce mulţi copii şi credincioşi au fost împărtăşiţi, Preasfinţitul Părinte Calinic a rostit un bogat şi emoţionant cuvânt de învăţătură în care a accentuat importanţa sărbătorii şi implicaţiile acesteia în urcuşul nostru duhovnicesc către praznicul Naşterii Domnului. Printre altele, Preasfinţia Sa a spus: „Sărbătoarea de astăzi anticipează hramul închinat Naşterii Domnului având ca şi celelalte sărbători dedicate Maicii Domnului, cu excepţia Bunei Vestiri, temei patristic. Bunăoară Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră versetul 11: «Stătut-a Împărăteasa de-a dreapta Ta», cât şi versetul 16: «Aduce-se-vor Împăratului fecioare, în urma ei, prietenele ei se vor aduce Ţie», ale Psalmului 44 ca fiind temeiul scripturistic al acestei sărbători. Primul verset ne arată aşezarea Maicii Domnului în dreapta altarului, iar celălalt anticipează atât momentul intrării, cât şi fastul şi bucuria primirii Maicii Domnului la Templu din Ierusalim“. După ce a prezentat în rezumat rolul edificiilor ridicate de Solomon şi apoi de Zorobabel, precum şi menirea acestora în viaţa religioasă a poporului ales, Preasfinţia Sa a mai adăugat: „Intrarea Maicii Domnului în Biserică anticipează intrarea noastră în Biserică prin Sfintele Taine; şi de ce nu, definirea noastră ca persoane, chemate să fim în permanentă comuniune cu Dumnezeu“.

Piesă de teatru în interpretarea Sofiei Vicoveanca

La final, egumenul schitului a mulţumit Preasfinţiei Sale, autorităţilor locale, invitaţilor prezenţi, dar şi credincioşilor, care iubesc aşezarea monahală şi o susţin în încercarea ei de „înviere“. Hramul s-a încheiat cu săvârşirea unui parastas pentru ctitorii aşezării monastice şi pentru cei din veac adormiţi din neamurile noastre, pe care-i purtăm în suflet şi-n rugăciuni.

A urmat, apoi, agapa frăţească oferită tuturor celor care au venit s-o însoţească pe prunca Maria, păşind alături de ea în Biserica lui Hristos.

În după-amiaza zilei, la Muzeul „Mihail Sadoveanu“, din spaţiul monastic al schitului, a urmat un moment literar prilejuit de împlinirea a 85 de ani de la apariţia celui mai cunoscut roman sadovenian, Baltagul. Copiii şi cei prezenţi şi-au putut aduce mai uşor aminte de atmosfera deosebită a cărţii prin vizionarea unui spectacol televizat la Chişinău, în care rolul Vitoriei Lipan, cea mai cunoscută eroină sadoveniană, a fost jucat magistral de cunoscuta şi îndrăgita doamnă a cântului popular din Bucovina, Sofia Vicoveanca.