„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Ziua Naţională, sărbătorită la Iaşi prin Liturghie şi slujbă de Te Deum
În acest an, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită în mod special la Iaşi. De la primele ore ale dimineţii, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. După oficierea slujbei, s-a plecat în procesiune către Piaţa Unirii, tineri în costume tradiţionale ţinând în mâini prapuri şi drapelul naţional. În cadrul manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale în Piaţa Unirii din Iaşi, a avut loc şi tradiţionala slujbă de Te Deum, oficiată de IPS Părinte Mitropolit Teofan.
În jur de 7.000 de ieşeni au participat ieri, 1 Decembrie 2015, la manifestările oficiale prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale a ţării noastre, ce au avut loc în Piaţa Unirii. IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat Sfânta Liturghie de la primele ore ale dimineţii în Catedrala Mitropolitană, după care, însoţit de credincioşi şi de tineri îmbrăcaţi în costume populare, a mers în procesiune până în Piaţa Unirii, alăturându-se oficialităţilor locale şi judeţene. Aici, după intonarea imnului naţional, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a oficiat o slujbă de Te Deum, precum şi rugăciuni de binecuvântare pentru odihna celor care au înfăptuit Marea Unire din anul 1918.
„Românii se împart în două categorii“
Înainte de alocuţiunile autorităţilor publice, IPS Părinte Teofan a rostit un impresionant cuvânt omagial, pe care-l redăm în întregime în rândurile următoare: „Anul 1918 a fost unul de graţie şi binecuvântare pentru locuitorii pământului care urma să fie, începând cu 1 Decembrie, România întregită. Am avut un 27 martie 1918, când Basarabia a venit la Ţara-mamă, am avut un 28 noiembrie 1918, când Bucovina a venit la Ţara-mamă, şi, în cele din urmă am avut un 1 Decembrie 1918, când Ardealul cel binecuvântat, după secole de suferinţă şi năzuinţe spre unitate, s-a împreunat cu celelalte regiuni ale ţării. De atunci, a trecut aproape un veac. Peste 3 ani, vom sărbători centenarul Marii Uniri. Multe au trecut peste noi în această perioadă. Am pierdut teritorii, le-am recuperat, pe unele le-am pierdut din nou. Am avut şi perioada celor fără de Dumnezeu şi iată că, de 25 de ani, încercăm să pătrundem în normalitatea existenţei noastre. Constatăm acum, la aproape 100 de ani de la Marea Unire, că românii se împart în două categorii. Prima categorie, care formează o mică parte din popor, este a celor care nu au conştiinţa adevărată şi atitudinea potrivită faţă de istoria neamului, căora le place să pescuiască în ape tulburi; există încă multă trădare, multă confuzie şi multă derută în rândul acestei prime categorii. A doua categorie, cea predominantă, este formată din România cea adevărată, România cea mare, România profundă, România familiei, România pâinii şi vinului câştigate cinstit, România medicului cinstit, a ostaşului şi a universitarului, România ţăranului autentic, România noastră. Să ne dea Dumnezeu putere ca prima categorie a românilor, cea cuprinsă de confuziile vremii, să se diminueze cât mai mult, pentru ca România cea adevărată să primească în cele din urmă putere de a stăpâni, de a-şi spune cuvântul. Împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire, pentru care începem deja să ne pregătim, să ne regăsească dacă se poate cu Basarabia acasă şi împreună cu câţi mai mulţi români plecaţi din ţara pâinii pentru a câştiga pâine în altă parte; cu toţii, în 2018, să îngenunchem în faţa celor peste 1 milion de victime care au făcut posibilă România Mare. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi. Dumnezeu să binecuvânteze România!“.
Manifestările au continuat în capitala Moldovei cu depunerile de coroane şi jerbe la statuia din Piaţa Unirii, defilarea militară şi un program artistic de muzică populară susţinut de artişti din Iaşi, Chişinău şi Cernăuţi.
Sărbătorirea Zilei Naţionale a cuprins şi o expoziţie de fotografii şi obiecte din perioada în care Iaşul a fost capitală de război (1916-1918) de la ora 16:00, apoi a avut loc o recepţie la Palatul Roznovanu de la ora 17:00. La ora 18:00 s-a desfăşurat tradiţionala retragere cu torţe.