„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în toate zilele și să-Mi urmeze Mie; căci cine va voi să-și scape viața o va pierde; iar cine-și va pierde viața pentru Mine, acela o va mântui. Căci ce folosește omului dacă va câștiga lumea toată, iar pe sine se va pierde sau se va păgubi? Căci de cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina de el și Fiul Omului când va veni întru slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. Cu adevărat însă vă spun vouă: Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Biserica Sfântului Nicolae de la Botoşeşti Paia
La 50 km distanţă de oraşul Craiova, la graniţă cu judeţul Mehedinţi, se găseşte parohia doljeană Botoşeşti Paia. Pe lângă locurile pline de istorie, care înconjoară această aşezare, pelerinul îşi poate pleca genunchii în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, monument istoric din secolul 19.
Până în anii 1812-1814, Parohia Botoşeşti Paia, parte a Protopopiatului Craiova Nord, a avut o biserică din bârne, care, din motive necunoscute, a ars. După unele păreri, se crede că vechea biserică a fost făcută de haiducii Busuioc. Prin grija preotului paroh și a comunității, la începutul secolului 19, biserica este reconstruită din cărămidă. De asemenea, tot în acea perioadă, se atașează la aceasta o tindă susţinută de patru coloane. Planul de renovare și de reparație capitală din anul 1915 s-a executat de către arhitectul Constantin Anghelescu, fiul doamnei Zinca A. Popescu, născută Constantin, și de Sofica Opran. Biserica a fost „reparată peste tot, împodobindu-se cu zugrăveală nouă, prin osteneala și cheltuiala obștii” și s-a sfințit „de însăși Prea Sfinția Sa Sofronie Episcop al Râmnicului Noului Severin”, la 15 martie 1915, după cum se arată în istoricul locașului.
Prin grija și osteneala părintelui Serafim, în anul 1971, „se aprinde luminarea electrică în biserică”, după cum acesta consemnează în Sfânta Evanghelie, aceasta din urmă fiind donată de profesorii și dascălii localității. În anul 2003 s-a efectuat decojirea exterioară, până la cărămidă, făcându-se tencuială nouă. De asemenea, s-a reparat și s-a vopsit tabla de pe acoperișul bisericii.
Pisania indică faptul că, în 1815, frații Mihai Grigore și Ioan Opran, împreună cu fiii lor Gheorghe, Constantin și Stanciu, au zidit Biserica „Sfântul Nicolae” din cărămidă și acoperită cu tablă. La renovarea bisericii din secolul 20, pisania este extinsă pe două plăci de marmură. Cea de-a doua este mult mai completă și vorbește mai în amănunt de episodul renovării bisericii, menționând întregul comitet de construcție (cu peste 20 de enoriași ajutători din familiile Gașpăr, Bumbăcescu, Cătănescu, Șeitan, Secară, Ceaușu, Păpișe, Furtună, Evulescu și Oprănescu), condus autoritar și rodnic de preotul Gheorghe Fortuneanu.
Forma arhitecturală
Biserica parohială din Botoșeşti Paia este construită în formă de navă, cu o singură turlă hexagonală, cu ferestre alungite. Turla se află amplasată pe pronaosul bisericii și acesta a fost folosită vreme îndelungată pe post de clopotniță. Maestrul zugrav care a realizat pictura interioară nu se cunoaşte cu numele. Un loc aparte în istoria sfântului locaş îl are clopotul bisericii, care datează din anul 1817. În anul 2009 s-a construit clopotniță din fier, s-a schimbat gardul curții parohiale și s-a construit un foișor.
Obiecte de patrimoniu
Din patrimoniul parohial fac parte o serie de obiecte bisericeşti de o reală valoare istorică. Astfel, de la restaurarea din 1915 s-au păstrat patru sfeșnice medii din bronz cu picior și două mari. Candelabrele bisericii, cât și strănile datează tot de atunci. Cristelnița și crucea altarului sunt donate de preotul Gheorghe Fortuneanu și de familia sa. Tot din aceeași perioadă biserica a păstrat iconostasul praznical, două sfeșnice cu picior, un potir, o cădelniță, un Liturghier și un Molitfelnic. Cărțile de ritual actuale datează de la începutul secolului 20, aproximativ anul 1910. Până în anul 1971, biserica parohială a avut icoanele împărătești originale, pictate pe lemn, care din cauza timpului și a dăunătorilor naturali s-au degradat, păstrându-se în biserică doar două dintre ele (Icoana Mântuitorului Hristos - Învățătorul și icoana Sfântului Ierarh Nicolae). Astăzi, la catapeteasmă se află spre închinare icoanele împărătești din 1971, donate de localnici, prin grija părintelui paroh Serafim Buzilă.
Lucrarea învăţătorească, filantropică şi misionară
Biserica a fost promotorul învățământului în localitate, consemnarea primei forme de învățământ datând de la anul 1825. Primii învățători ai școlii au fost preoții slujitori și dascălii (cântăreții) parohiei. Acest lucru lămurește amplasarea unității de învățământ în apropierea bisericii parohiale, ceea ce înseamnă că boierii care au donat pământul nu aveau dragoste doar de Dumnezeu, ci și de cultură. Unitatea de învățământ și astăzi păstrează aceeași localizare, dar clădirea este ceva mai nouă, datând din jurul anului 1930, renovată în 2003. De asemenea, între anii 1939 și 1944, biserica avea în administrare o cantină, care alimenta 50 de copii săraci.
În componenţa parohiei se mai găsesc astăzi aproximativ 360 de familii. Între activităţile curente în viaţa parohiei se numără cele de catehizare, filantropice şi misionare. În acest sens, au fost realizate mai multe parteneriate de colaborare cu școala și grădinița din localitate.