„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Bucurii duhovniceşti la Mănăstirea Maglavit
Sute de credincioşi din Oltenia au fost prezenţi şi anul acesta de praznicul „Naşterea Maicii Domnului” la aşezământul monahal de la Maglavit din judeţul Dolj, pentru a participa la hramul sfântului locaş. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, şi de Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.
Bucuria duhovnicească a prăznuirii Naşterii Maicii Domnului la Mănăstirea Maglavit a fost sporită de prezenţa în mijlocul obştii monahale şi a credincioşilor a IPS Părinte Irineu, care a săvârşit aici Sfânta Liturghie. Alături de Părintele Mitropolit a fost prezent şi PS Emilian Lovişteanul. Răspunsurile la strană au fost date de către Grupul psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” al Catedralei Mitropolitane din Craiova.
„Ascultând pe Mântuitorul, împlinim rugăciunile mamei Sale”
În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, IPS Părinte Mitropolit Irineu a vorbit despre importanţa praznicului şi a subliniat bucuria slujirii în locurile unde harul Duhului Sfânt s-a arătat oamenilor. „Bunul Dumnezeu ne-a reunit şi astăzi, de praznicul Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la sfânta mănăstire de la Maglavit, în aceste locuri unde harul Duhului Sfânt s-a arătat oamenilor care păstrează şi astăzi, prin cei mai bătrâni dintre ei, amintirea acestei sfinte lucrări dumnezeieşti. Mii de oameni veneau aici la rugăciune şi prin mijlocirea fratelui Petrache se săvârşeau nenumărate minuni, îndeosebi vindecări miraculoase, care au rămas în conştiinţa şi în istoria acestor locuri. Iată că şi noi păşim astăzi peste aceste urme şi dacă atunci Duhul Sfânt s-a pogorât peste oameni aducându-le har şi binecuvântare, vindecându-i de suferinţele trupeşti şi sufleteşti, suntem încredinţaţi că acelaşi Sfânt Duh se pogoară permanent la Sfânta Liturghie când cerem ca Mângâietorul să vină peste Darurile ce sunt puse înainte şi peste tot poporul prezent la rugăciune. Prin urmare, suntem moştenitori ai aceluiaşi preasfânt har şi avem ca mijlocitoare înaintea Tronului Ceresc pe Maica Domnului, ocrotitoarea acestui aşezământ monahal şi mama noastră iubitoare din ceruri. În felul acesta, nădejdea şi speranţa noastră sunt mari deoarece Maica Domnului a mijlocit deseori ca Fiul ei să săvârşească minuni în folosul oamenilor. Şi atunci, ca şi acum, ne îndeamnă să-L ascultăm pe Mântuitorul Hristos, iar pe Domnul Îl roagă neîncetat să vină cu milostivirea Sa în viaţa noastră, pentru ca să nu ne abatem de la drumul ce duce la mântuire. Iar noi, ascultând pe Mântuitorul, împlinim rugăciunile mamei Sale care este numită şi «uşă a milostivirii». Aşadar, dacă vrem să intrăm în Împărăţia Tatălui ceresc, nu avem decât o uşă: Maica Domnului, care este cu adevărat «rai cuvântător», «biserică luminoasă», mijlocitoarea desăvârşită la care apelăm cu speranţă, încredere şi curaj spre împlinirea celor de folos sufletelor noastre”, a spus IPS Irineu.
Momentele liturgice ale zilei au fost urmate de o agapă frăţească pregătită de obştea mănăstirii, în frunte cu maica stareţă Maria Mărgineanu.
Tradiţie ortodoxă la Mănăstirea Maglavit
Existenţa Mănăstirii Maglavit este legată de numele lui Petrache Lupu, un locuitor al Maglavitului care, în perioada interbelică, a avut mai multe teofanii în locurile unde se află mănăstirea, în timp ce se afla cu oile la păscut. Piatra de temelie a sfântului locaş a fost pusă la 14 septembrie 1935 de către Episcopul Râmnicului, Vartolomeu Stănescu. Lucrările de construire au fost suspendate din cauza războiului şi oprite definitiv în timpul regimului comunist. Abia după 1989, acestea au fost reluate cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei, în prezent lucrându-se la finalizarea picturii interioare, realizată în tehnica frescă.