În aşteptarea praznicului Naşterii Maicii Domnului

Praznicul Naşterii Maicii Domnului aduce în fiecare an cu sine două evenimente cu însemnătate aparte în Arhiepiscopia Craiovei. Primul dintre ele, hramul Mănăstirii Maglavit, se propăşeşte de fiecare dată în pasul miilor de pelerini veniţi la închinare pe locul unde odinioară Petrache Lupu primea descoperire dumnezeiască. Al doilea este dedicat Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române (SONFR), filiala Craiova.

Mâine, 8 septembrie, Maica Dom­nului deschide noul an bisericesc prin cinstitul praznic al naşterii sale. Se defineşte, cu alte cuvinte, circumferinţa duhovnicească a calendarului ortodox, în care Preasfânta Născătoare este prezentă atât la început, cât şi la sfârşit, prin sărbătoarea Sfintei Adormiri (15 august).

Mănăstirea Maglavit, o epopee tainică

În această stare de rugăciune, un loc cu totul aparte din sudul judeţului Mehedinţi trezeşte paşii a mii de pelerini, veniţi din întreaga ţară pentru a se ruga pe locul unde Dumnezeu „s-a arătat pe pământ”. Despre acest loc s-au scris sute de pagini. Totul a pornit în urmă cu aproape o jumătate de secol de la un simplu păstor, locuitor al acestor meleaguri, Petrache Lupu. El a fost cel care, gângav fiind, a primit darul de a vorbi despre Dumnezeu, în urma unor viziuni tainice. Părerile specialiştilor şi ale oamenilor Bisericii au fost pro şi contra. Între susţinătorii de început ai „fenomenului de la Maglavit” s-a numărat şi părintele profesor Dumitru Stăniloae. Nu-şi închipuia nicidecum marele nostru teolog ca Dumnezeu să nu fie Cel care dă oamenilor „tămăduire prin credinţă”. La rândul său, marele nostru istoric Nicolaescu Plopşor s-a implicat foarte mult în susţinerea fenomenului Maglavit. În legătură cu strângerea de fonduri pentru mănăstire s-a păstrat o scrisoare foarte interesantă, semnată de cei trei copii ai săi: Mira, Dardu şi Ioan, şi destinată preotului Bobin: `Iubite părinte! Am citit în jurnalul «Curentul» că Dumnezeu s-a arătat lui Petre ciobanul din satul dumitale, spunându-i ca lumea să se facă cuminte şi credincioasă şi ne-a spus tăticul că pe locul unde Dumnezeu a stat de vorbă cu ciobanul se va ridica o biserică frumoasă. Trimitem şi noi din puşculiţă câte 20 de lei de fiecare pentru 60 de cărămizi. Noi suntem mici şi n-avem mai mult, dar rugăm pe toţi copiii să trimită, iar oamenii mari să dea mai mult ca să se ridice acolo Mănăstirea lui Dumnezeu, mândră şi mare cum să nu fie alta. Când o începe să se facă, te rugăm să ne chemi şi pe noi să punem cu mâinile noastre câte o cărămidă la temelie” (scrisoarea a fost publicată în Ziarul `Curentul” din 20 iulie 1935).

Piatra de temelie a fost aşezată la data de 14 septembrie 1935 în prezenţa Episcopului de Râmnic, Vartolomeu Stănescu, şi a peste o sută de mii de credincioşi. Datorită terenului nisipos din aceste locuri, începerea lucrărilor a întârziat până în anul 1938, atunci când au fost gata săpăturile pentru punerea temeliei şi s-a finalizat proiectul de construcţie care îi aparţine cunoscutului arhitect Dumitru Berechet, pe vremea aceea angajat al Patriarhiei. În acelaşi timp s-a stabilit ca noul locaş de închinare să poarte hramul: `Dumnezeu Tatăl şi Sfânta Fecioară” – după una dintre viziunile lui Petrache Lupu. Au fost aduşi şi primii călugări, cinci la număr, iar ca stareţ a fost aşezat preacuviosul ieromonah Arsenie Sofronie, ucenic al marelui Mitropolit Irineu Mihălcescu.

În dorinţa de a opri cu totul „fenomenul Maglavit”, comu­niştii au sabotat lucrările şi totul s-a oprit la scurt timp de la punerea pietrei de temelie. S-a lucrat pe cât a fost cu putinţă în taine, însă orice exces de zel era pedepsit cu ani grei de închisoare. După Revoluţia din 1989, candela ce ardea firav la Maglavit s-a trezit şi mai puternică la viaţă. Pas cu pas, biserica a fost ridicată, astăzi fiind aproape gata de marele eveniment al sfinţirii.

O sărbătoare a filantropiei creştine

Cel de-al doilea eveniment pe care îl vom serba mâine este ziua femeilor ortodoxe de la SONFR Craiova. Filiala de la Craiova a desfăşurat numeroase activităţi culturale şi de misiune în diferite locaţii: spitale, case de copii, penitenciare şi aziluri. Membrele SONFR Craiova s-au implicat, de asemenea, în activităţi culturale la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova şi la Penitenciarul de Minori şi Tineri. Au fost acordate ajutoare, s-au făcut colecte pentru sinistraţi şi au fost organizate pelerinaje în diferite zone ale ţării.

Anul acesta, membrele societăţii au organizat mai multe programe pentru susţinerea familiilor aflate în dificultate, a copiilor din centrele de plasament şi a copiilor străzii, a bolnavilor de la Spitalul nr. 1 din Craiova, secţiile Neonatologie, Maternitate şi Oncopediatrie, Spitalul „Victor Babeş” din Craiova, Spitalul Turceni, judeţul Gorj.

„Mijlocirea Maicii Domnului a rămas peste veacuri şi va rămâne în veac. În istorie, prima dată când Maica Domnului a mijlocit pe lângă Fiul ei a fost la nunta cea din Cana Galileii, atunci când Mântuitorul a săvârşit prima Sa minune, transformând apa în vin. În momentul acela, Sfânta Fecioară a spus două cuvinte care au alcătuit predica ei pentru toate veacurile: «Să faceţi ceea ce vă va spune». Iată că prin aceste cuvinte ni se arată că Maica Sfântă ne ocroteşte şi mijloceşte pentru întreaga viaţă. Ea este protectoarea întregului neam omenesc, deoarece astăzi avem nevoie de ea mai mult ca oricând” (Pr. Ioan Ioanicescu).