„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în toate zilele și să-Mi urmeze Mie; căci cine va voi să-și scape viața o va pierde; iar cine-și va pierde viața pentru Mine, acela o va mântui. Căci ce folosește omului dacă va câștiga lumea toată, iar pe sine se va pierde sau se va păgubi? Căci de cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina de el și Fiul Omului când va veni întru slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. Cu adevărat însă vă spun vouă: Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Prăznuirea Sfintei Muceniţe Tatiana Diaconița la Craiova
Astăzi, 12 ianuarie, în calendarul Bisericii noastre Ortodoxe este trecută Sfânta Muceniţă Tatiana Diaconiţa. Această zi este una aparte pentru credincioşii craioveni, dat fiind faptul că o parte din moaştele sfintei se găsesc adăpostite la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, împreună cu cele ale Sfântului Ierarh Nifon şi ale Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah. Evenimentele liturgice închinate acestei prăznuiri au început după rânduială de luni seara, atunci când în sfântul locaş s-a săvârşit slujba Vecerniei cu Litie. La finalul slujbei, racla cu moaştele celor patru sfinţi a fost scoasă în procesiune împrejurul catedralei. Astăzi, la primele ore ale dimineţii este programat Acatistul Sfintei, urmat de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită de IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Sfânta Muceniţă Tatiana s-a născut la Roma, într-o familie nobilă, care practica religia creştină în ascuns. Pentru râvna cu care slujea Biserica, Sfânta Muceniţă a suferit martiriul în timpul împăratului roman Alexandru Sever (223-235), refuzând să jertfească idolilor. Astfel, ajungând la vârsta majoratului, nu a voit să se mărite, ci a ales să trăiască în curăţie şi în dragoste faţă de Hristos, rugându-se ziua şi noaptea, ajutându-i pe cei bolnavi şi nevoiaşi. Părinţii sfintei nu s-au împotrivit acestei hotărâri, aşa că sfânta a mers mai departe, punându-se cu totul în slujirea Bisericii. Datorită curăţiei în care îşi ducea viaţa, Sfânta Muceniţă Tatiana a fost aşezată de Biserica din Roma în rândul diaconiţelor.
Moaştele sfintei au ajuns pentru prima dată în ţara noastră în anul 1204, atunci când renumita familie a Asăneştilor îi aduce capul la Târnovo şi apoi la Bucovăţ, lângă Craiova. În anul 1393, capul sfintei este dus de la Roma la Niceea şi apoi la Biserica „Sfinţii Apostoli” din Constantinopol. După ce Constantinopolul cade sub turci (1453), în timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craioveşti aduc capul Sfintei Muceniţe Tatiana împreună cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul la Mănăstirea Bistriţa, în judeţul Vâlcea.
Cu prilejul sfinţirii bisericii domneşti din Curtea de Argeş, au fost aduse moaştele Sfintei Muceniţe Tatiana (capul) de la Mănăstirea Bistriţa, alături de cele ale Sfinţilor Serghie şi Vah.
După reorganizarea Mitropoliei Olteniei (1950-1955), capul sfintei a fost depus mai întâi la Episcopia Râmnicului şi apoi adus la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dimitrie” din Craiova, unde se găseşte şi astăzi. Capul sfintei muceniţe a venit la Craiova, alături de moaştele Sfântului Nifon şi de cele ale Sfinţilor Serghie şi Vah, prin stăruinţele Mitropolitului Olteniei din acea vreme, Firmilian. Astfel, prin hotărârea Sfântului Sinod şi prin rânduiala lui Dumnezeu, capul sfintei se găseşte şi astăzi la Catedrala Mitropolitană din Craiova.
Numele muceniţei este de origine latină şi derivă din numele bărbătesc Tatius, nume purtat şi de un rege al Sabelilor. În cinstea Sfintei Muceniţe s-au construit în Rusia numeroase mănăstiri şi biserici. Sfânta Muceniţă Tatiana este cinstită de Biserica Ortodoxă pe data de 12 ianuarie a fiecărui an.