Simpozionul cu tema „Credinţă şi Unitate Naţională” a avut loc miercuri și joi, 24, respectiv 25 octombrie, la Craiova și a reunit numeroși academicieni, istorici, profesori şi cercetători de la cele mai prestigioase instituţii de învăţământ academic din ţară. Evenimentul a avut loc în cadrul „Zilelor spiritualităţii şi culturii teologice în Cetatea Băniei”, organizate de Facultatea de Teologie din Craiova în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”.
Facultatea de Teologie din Craiova a organizat, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, în această perioadă, mai multe activităţi academice de înaltă ţinută, aşezate sub genericul „Zilele spiritualităţii şi culturii teologice în Cetatea Băniei”. Ultima dintre ele, închinată Anului Centenar şi intitulată sugestiv „Credinţă şi Unitate Naţională”, a adunat numeroşi cercetători, istorici, profesori şi teologi de renume din întreaga ţară. Evenimentul a debutat miercuri, 24 octombrie, în Aula „Mitropolit Nestor Vornicescu”, din incinta noului sediu al Facultăţii de Teologie din Craiova. În deschiderea lucrărilor au luat cuvântul pr. conf. univ. dr. Nicolae Răzvan Stan, decanul Facultăţii de Teologie, şi dr. Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, în calitate de organizatori.
„Trebuie să înţelegem astăzi această jertfă şi să o cinstim după cuviinţă”
Prima intervenţie a aparţinut reputatului acad. dr. Emilian Popescu, care a vorbit despre „Credinţă şi Unitate Naţională”. „Marea Unire de la 1918 nu s-a putut face şi fără sprijinul Bisericii şi spiritualităţii creştine, acest ideal cu jertfe de sânge. În comuna mea natală, de lângă Drăgăşanii de Vâlcea, 110 eroi şi-au dat sângele în Primul Război Mondial, iar în cel de-al Doilea, încă 30. Prin urmare, 140 de morţi din comuna mea natală au mers la lăută cu convingerea că trebuie să apere credinţa strămoşească şi să împlinească unitatea neamului. Acest duh era atunci viu şi ţăranii, care formau în mare parte armata română, l-au înţeles şi s-au jertfit pentru el. Noi trebuie să înţelegem astăzi această jertfă şi să o cinstim după cuviinţă”, a spus distinsul academician Emilian Popescu.
Pe parcursul celor două zile de prelegeri şi dezbateri au mai luat cuvântul: acad. prof. univ. dr. Constantin Petolescu, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, „Credința creștină în realizarea etnogenezei poporului român”; pr. conf. univ. dr. Nicolae Moşoiu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, „Credinţa creştină în contextul postmodernismului şi al globalizării”; pr. prof. univ. dr. Nicu Dumitraşcu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman” a Universităţii din Oradea, „Iluzia emancipării naționale și a identității europene în note teologice și observații”; pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „ Justinian Patriarhul ” a Universităţii din Bucureşti, „Contribuţia Patriarhului Miron Cristea la realizarea Marii Uniri din 1918”; prof. univ. dr. Dinică Ciobotea, Facultatea de Istorie a Universităţii din Craiova, „Slujitorii Bisericii Ortodoxe Române din județul Dolj și societatea «Cultul eroilor», în perioada interbelică”; cercetător principal dr. Lorena Valeria Stuparu, Institutul pentru Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, „Marea Unire de la 1918 ca simbol al identităţii politice şi culturale a României moderne”; pr. conf. univ. dr. Constantin Claudiu Cotan, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, „Unirea românilor şi gândirea religioasă politică a savantului Simeon Marcovici (1802-1877)”; pr. lector dr. Cosmin Cosmuţa, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, „Instituţia protopopiatului şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”; pr. lector univ. dr. Valeriu Gabriel Basa, Facultatea de Teologie Ortodoxă „I.V. Felea” a Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, „Slujind la altarul poporului român - contribuţii hunedorene la realizarea Marii Uniri”; pr. lector univ. dr. Radu Tascovici, Departamentul de Teologie al Facultăţii de Teologie, Litere, Istorie şi Arte a Universităţii din Piteşti, „Un precursor al unităţii româneşti: Episcopul Iosif I al Argeşului”; pr. lector univ. dr. Nicolae Preda, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii din Bucureşti, „Pâinea Euharistică - simbol al unităţii bisericeşti”; judecător dr. Cristian Nicolae Iliescu, vicepreşedintele Tribunalului Dolj, „Contribuția preoților militari la epopeea Armatei române în Primul Război Mondial” etc.
Simpozionul „Credinţă şi Unitate Naţională” s-a desfăşurat în cadrul conferinţei internaţionale „Stat şi Societate”, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”. Activitatea a fost coordonată de membrii Catedrei de Istorie Bisericească din cadrul Facultăţii de Teologie din Craiova: pr. conf. univ. dr. Constantin Băjău, pr. conf. univ. dr. Marin Cojoc şi pr. conf. univ. dr. Sergiu Popescu.
