„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în toate zilele și să-Mi urmeze Mie; căci cine va voi să-și scape viața o va pierde; iar cine-și va pierde viața pentru Mine, acela o va mântui. Căci ce folosește omului dacă va câștiga lumea toată, iar pe sine se va pierde sau se va păgubi? Căci de cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina de el și Fiul Omului când va veni întru slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. Cu adevărat însă vă spun vouă: Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Tradiţie şi slujire la Preajba de Pădure
Parohia Preajba
de Pădure, comuna Teslui, face parte din Protopopiatul Craiova Sud. Aşezată într-un cadru natural deosebit de frumos, în partea de sud-est a județului Dolj, comunitatea oltenilor de aici a dăruit lui Dumnezeu o biserică frumoasă, datată istoric din anul 1892.
Se spune că vatra veche a comunei a fost înființată în perioada Evului Mediu, unele păreri istorice împingând existenţa localităţii spre anii 1700, prima atestare documentară fiind la anul 1860. Pe de altă parte, legat de existenţa satului Preajba, mărturiile scrise apar încă din 1848, părinte fiindu-i Costache Prejbeanu.
Locaş de închinare ridicat în cinstea Sfinţilor Voievozi
Cu toate că tradiţia ortodoxă a prejbenilor s-a manifestat dintru începuturile istorice ale localităţii, un locaş de cult s-a zidit aici abia la anul 1892. Închinată Sfinților Voievozi, biserica s-a zidit din temelie între anii 1892 și 1894, din zid de cărămidă cu o grosime de 1 metru, fiind acoperită cu tablă. Lucrarea s-a concretizat prin contribuția credincioșilor prejbeni, laolaltă cu parohienii din cătunele învecinate.
Arhitectura locaşului de închinare impresionează prin armonia formelor în care s-a temeluit. Zidirea s-a făcut în formă de cruce treflată, „cu sâni în arce de cerc și o coardă de 4,4 metri la interior și o rază de 270 metri” (conform planului original de construcţie). Altarul are formă semicirculară și se racordează la arcele ce le închide prin bolțile de cărămidă. În naos și pronaos, tavanul este construit din bolți de cărămidă, rezemate pe arce de zidărie. Turla și pridvorul au fost adăugate pe parcurs. În ceea ce priveşte pictura, aceasta este executată în stil neobizantin de către pictorul Jean Teodor Popa din București. Scenele religioase sunt distribuite judicios, iar sfinții, plasați în spațiu cu multă atenție. Tehnica de execuție este frescă (1971), fiind resfințită în anul 1973 de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu, în vremea slujirii sale ca Mitropolit al Olteniei, preot paroh fiind Ionel Dumitru.
Activităţi administrative şi preocupări filantropice
Între anii 2000 și 2006, sfântul locaş a intrat într-un amplu proces de restaurare. Au fost efectuate din nou lucrări de restaurare a picturii, atât la interior, cât şi la exterior, s-a consolidat acoperișul, slujba de resfinţire săvârşindu-se în toamna anului 2006.
Dumnezeu a hărăzit Parohia Preajba de Pădure cu slujitori vrednici, aşezaţi întru cele ale slujirii clericale şi gospodăreşti. Osteneala lor a fost aşezată la loc de cinste în istoria satului, unde au rămas înscrise nume precum: Badea Părșcoveanu, Vlădoianu, Ionescu, Negoiță, Popescu, I. Popescu, Pumbrăvescu, Filimon Oancea, Cazacu, Dumitru Ionelaș, dar şi cântăreţii: Stăvărache Popescu, Constantin Prejbeanu sau Măicănescu Teodor.
În prezent, la viaţa pastoral-misionară a Parohiei Preajba de Pădure participă 225 de familii cu 845 de credincioși. Activităţile cu caracter periodic desfăşurate aici gravitează în principal în jurul calendarului sfintelor slujbe. Cu toate acestea, printre priorităţi se numără şi organizarea cântării la strană, acolo unde cântă toţi credincioşii prezenţi la Sfânta Liturghie, filantropia pentru familiile nevoiașe şi parteneriatele educaţionale cu şcoala din localitate. În cadrul cercurilor pastorale se pune accent pe cateheze, relația cu tinerii fiind de asemenea o prioritate continuă.