Piaţa Tricolorului din Craiova a găzduit miercuri, 29 iulie, un ceremonial dedicat Zilei Imnului Naţional al României. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, ai instituţiilor din sistemul naţional de apărare şi ordine publică şi ai altor instituţii din arealul socio-cultural şi economic craiovean. Manifestările au debutat cu primirea oficialităţilor, salutarea Drapelului de luptă purtat de Garda de Onoare şi intonarea Imnului Naţional. A urmat o slujbă de Te Deum oficiată de preoţii militari ai Garnizoanei Craiova. Slujba religioasă a fost urmată de alocuţiuni despre importanţa şi semnificaţia Imnului Naţional rostite de oficialităţile urbei. Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare şi a subunităţilor din structurile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne şi un scurt concert susţinut de Muzica militară a Garnizoanei Craiova.
În urmă cu 167 de ani, la 29 iulie 1848, s-a cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea "Deşteaptă-te române”. La originea actualului Imn Naţional se află poemul patriotic "Un răsunet" de Andrei Mureşanu, publicat în numărul din iunie-iulie 1848 al suplimentului "Foaie pentru minte, inimă şi literatură", pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn "o adevărată Marseilleză românească". "Deșteaptă-te române!" a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, "Deșteaptă-te române!" a fost ales Imn Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991. Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României. (Pr. Gheorghe Cioiu)
