Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Regionale Transilvania Cercul pedagogic al profesorilor de religie bistriţeni

Cercul pedagogic al profesorilor de religie bistriţeni

Galerie foto (3) Transilvania
Un articol de: Oana Rusu - 24 Ian, 2019

Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a participat luni, 21 ianuarie, la întâlnirea cercului pedagogic al profesorilor de religie din județul Bistrița-Năsăud, la sediul Protopopiatului Bistrița.

La întâlnirea cercului pedagogic al profesorilor de religie au fost discutate subiecte precum activitățile extrașcolare în relație cu Biserica, predarea la clasele simultane și impor­tanța participării elevilor la concursurile școlare. Alături de IPS Mitropolit Andrei, la întâlnirea cu profesorii de religie bistriţeni au mai fost prezenţi pr. consilier administrativ – bisericesc Cristian Baciu, protopopul de Bistriţa, Alexandru Vidican, inspectorul de religie al județului Bistrița Năsăud, pr. prof. Adrian Cherhaț.

Cu această ocazie, IPS Mitropolit Andrei a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a amintit profesorilor prezenţi de Predica de pe Munte a lui Iisus Hristos (capitolele 5, 6 şi 7 din Sfântul Apostol Matei): „Este un fel de Magna Carta a creştinismului, Predica de pe Munte. Şi dacă am avea numai aceste învăţături, din Predica de pe Munte, şi ne-ar fi de ajuns (…) În capitolul 5, versetul 19, citim . Toţi oamenii au nevoie să fie învăţaţi, să stăruim să înveţe lucruri frumoase. Sigur, că e tare bine dacă avem şi tactul şi puterea de a-i determina să facă lucruri foarte bune. E o realitate, trăim într-o societate care se secularizează, şi vedeţi frăţiile voastre, văd şi eu că la biserică, duminica nu prea sunt foarte mulţi tineri, elevi, deşi acum 30 de ani sau 40 de ani, scuza era că îi opreau pe copii să vină la Biserică. Acum nu-i opreşte nimeni. Cauza este aceasta: nu vin la biserică nici părinţii lor. Bunicii lor vin. Şi atunci este mare rolul pe care îl aveţi frăţiile voastre în a lucra cu ei şi a le pune la sufleţel să iubească Biserica. La Liturghie e prezent Domnul Hristos, este ospăţul credinţei, şi cei ce se şi împărtășesc au mare folos de participare la Liturghie”.

IPS Mitropolit Andrei a mai vorbit, amintind că recent a fost sărbătorită Ziua Culturii Naţionale, despre creaţia şi personalitatea lui Mihai Eminescu: „Eminescu a fost reprezentantul prin excelenţă al culturii noastre. A fost şi un om credincios, a fost şi un om foarte, foarte sensibil”. De asemenea, ierarhul a vorbit despre faptul că poetul Mihai Eminescu avea o veneraţie deosebită faţă de Maica Domnului, aşa cum reiese şi din poezia „Rugăciune”, poetul fiind „plămădit în spiritualitatea creştin-ortodoxă”.

Ierarhul a mai amintit de scrierile publicistice ale lui Eminescu şi a adăugat că Biserica este chemată „să ne iubim poporul şi să facem tot ce putem ca lucrurile să meargă bine”.

IPS Mitropolit Andrei a mai amintit, apoi, de Nicolae Steinhardt: „Cu părintele Nicolae Steinhardt eu am avut o relaţie specială. Mai de multe ori, când nu era călugărit, dar era aproape de a face pasul, a venit la parohia la care atunci eram preot, la Turda Fabrici, şi a mers în pelerinaje cu noi, era o persoană tare agreabilă şi putea intra în preocupările tinerilor, ale copiilor. De multe ori, noi, cei mari, nu putem intra în preocupările tinerilor, aşa ca ei să se simtă bine şi să le recepteze pe loc, dar Nicolae Steinhardt reuşea”.

În 1989, înainte de a muri, Nicolae Steinhardt a scris o mărturisire cu privire la poetul Mihai Eminescu, după cum a menţionat IPS Mitropolit Andrei, care a lecturat, apoi din mărturisirea lui Nicolae Steinhardt, în care, între altele, acesta spunea: „Îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie e pentru mine o zi sfântă. Nu uit, când sunt în Bucu­rești, să depun și eu o floare la statuia din fața Ateneului, operă a sculptorului D. Anghel.

Cu ce drept îl iubesc pe Eminescu? Fără niciun drept. Prin declarație unilaterală de voință, pentru că oricine are dreptul să iubească, oricât de nevolnic și neîndreptățit este”.

La întâlnirea cu profesorii, ierarhul a vorbit şi despre prezentarea de către profesori, la ore, a spiritualităţii româneşti: „Cum să nu îl iubim noi pe Eminescu, şi nu numai să îl iubim, dar să ne contamineze câte ceva din râvna lui pe care a avut-o faţă de spiritualitatea românească”.

La final, IPS Mitropolit Andrei a amintit profesorilor despre rolul pe care îl au în formarea spirituală şi intelectuală a elevilor şi despre importanţa participării, împreună cu aceştia la Sfânta Liturghie: „Noi credem şi mărturisim că puterea ne vine de la El, de la Iisus Hristos, iar la Sfânta Liturghie, în ospăţul credinţei, El ni se oferă tuturor. Important este ca noi să Îl primim şi să mergem întăriţi acasă”. Ierarhul a subliniat importanţa conlucrării dintre paroh şi profesorul de religie: „E foarte important să fie o conlucrare, pentru că ora de religie rămâne teorie dacă nu se termină în biserică, prin participarea copiilor la sfânta slujbă. Lucrul acesta îl puteţi face fiind prieteni cu preotul din parohie şi împreună să îi determinaţi pe copii să meargă la biserică. Important este să ne luăm foarte în serios misiunea ca ea să dea roade bune”. IPS Mitropolit Andrei i-a mai sfătuit pe profesori să îşi propună să facă lucruri frumoase şi bune, astfel încât trecerea timpului să nu fie fără de folos: „Zice Sfântul Pavel în Epistola către Efeseni «Răscumpăraţi vremea că zilele sunt rele»”, apoi le-a transmis acestora urări la început de an.