Comunicări ştiinţifice la „Zilele Academice Andreiene”

Manifestările dedicate sărbătorii Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, au continuat ieri, 26 noiembrie, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu cu o sesiune de comunicări ştiinţifice. Evenimentul academic a avut loc în Aula „Mitropolit Ioan Meţianu” a prestigioasei facultăţi ocrotite de Sfântul Andrei Şaguna.

Dacă în prima zi a manifestărilor academice, culturale şi duhovniceşti dedicate hramului din 30 noiembrie studenţii teologi au avut posibilitatea să participe la un eveniment editorial, în a doua zi a programului, tinerilor teologi li s-au prezentat cele mai noi roade ale activităţii de cercetare desfăşurate de profesorii lor. Trei dintre cadrele didactice ale facultăţii au adus în faţa colegilor şi a studenţilor comunicări ştiinţifice cu teme diferite din sfera spiritualităţii răsăritene, a bioeticii şi comunicării. 

În aula facultăţii au fost prezenţi decanul instituţiei, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel, prodecanul facultăţii, pr. conf. univ. dr. Mircea Ielciu, precum şi o bună parte a corpului profesoral, alături de studenţi, masteranzi, doctoranzi şi preoţi.

Prima comunicare ştiinţifică a fost susţinută de arhid. prof. univ. dr. Ioan I. Ică jr. Părintele profesor a făcut cunoscute studenţilor, dar şi colegilor, ultimele preocupări de cercetare legate de contextul istoric şi bisericesc al îndepărtării Sfântului Ioan Gură de Aur din tronul de Patriarh al Constantinopolului. Încă de la începutul expunerii, arhid. Ioan I. Ică jr. a amintit proiectul amplu de cercetare început în urmă cu mai mulţi ani şi intitulat „Canonul Ortodoxiei”, menit să aducă la lumină surse şi documente din spiritualitatea, teologia liturgică, dogmatică şi canonică a Răsăritului Ortodox.
„Unul dintre dosarele de final priveşte destinul din ultimii ani ai vieţii Sfântului Ioan Gură de Aur. El nu a luat parte la nici un sinod de tip ecumenic, dar ceea ce am putut să descopăr, traducând şi analizând, au fost disputele, controversele şi epistolele schimbate pe tema destinului lui final între marile scaune ale Bisericii creştine de la începutul secolului al V-lea, între Constantinopol, Antiohia, Alexandria şi Roma. Întotdeauna când te apropii de texte şi le desluşeşti în contextul lor, descoperi nesfârşite aspecte şi lucruri noi. Desigur, imaginea despre Sfinţii Părinţi este una schematică şi decontextualizată, pentru că îi scoatem din contexte şi îi analizăm separat, extrăgându-i din demersurile epocii lor. Surpriza pe care am avut-o se poate rezuma în puţine cuvinte, şi anume faptul că la sfârşitul vieţii sale, o viaţă destul de agitată şi nu foarte lungă, a avut parte de o cădere provocată de alexandrini, mai exact de Teofil al Alexandriei, pe motive canonice. A fost şi pentru mine o provocare şi trebuie să regândim tot acest proces al lui, care a dus la căderea, la exilul şi la sfârşitul lui tragic. A fost victima unei conspiraţii foarte bine orchestrată, din partea Alexandriei în special, dar şi din partea curţii imperiale. Însă, pe undeva a fost şi victima propriei libertăţi de expresie. Istoricul bisericesc Socrate spune un cuvânt cheie care exprimă foarte bine personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur, un cuvânt grecesc greu traductibil, pe care îl avem şi în Sfânta Liturghie: <paresia>. Acesta înseamnă a vorbi liber, foarte familiar, cu încredere în sine, deschis, liber şi noi l-am tradus cu <îndrăzneală>”, a subliniat părintele profesor.

Provocarea transhumanismului

A doua comunicare ştiinţifică a aparţinut protos. lect. univ. dr. Vasile Bârzu şi s-a referit la o mişcare ştiinţifică şi filosofică născută în ultima perioadă în rândul savanţilor şi nu numai: transhumanismul.

Părintele arhimandrit a subliniat necesitatea ca Biserica să răspundă acestei provocări a epocii actuale şi să exprime învăţătura Evanghelică despre om, viaţa de apoi şi Înviere.

„Această analiză a mea este făcută în contextul agendei transhumaniştilor, formulată în două simpozioane ştiinţifice ţinute în 2012 şi 2013 la Moscova şi New York, unde se prevede ca într-un orizont de 30 de ani să se modifice total omul. Am conştiinţa că poate fi un total act de manipulare, că aceşti oameni de ştiinţă îşi arogă mai mult decât pot, că este de fapt o schemă de gândire a proorocului mincinos din lume şi a apărut în acest context şi o enciclopedie a manipulării transhumaniste. Însă, este foarte interesant de studiat tema din punct de vedere al spiritualităţii şi a psihologiei, a ceea ce presupune această agendă şi anume că peste cinci ani va exista un robot total funcţional, un robot humanoid, în a doua fază, peste 10 ani, acest robot să preia capul oamenilor valoroşi din lume şi să le continue viaţa, iar în următoarea fază să aibă un creier artificial care să preia copia personalităţii omului şi omul să-şi continue viaţa pe acest avatar cibernetic. În ultimă fază, acest avatar bionic, cibernetic, va fi transformat într-un avatar de lumină, o hologramă, cu actualizarea unei cercetări din domeniul fizicii cuantice. Am dat atenţie acestei perspective pentru că sunt angrenaţi în acest demers mii de cercetători, cu bugete de miliarde de dolari”, a spus protos. lect. univ. dr. Vasile Bârzu.

Ultimul referat a fost susţinut de asist. dr. Corina Grecu şi a fost intitulat „Comunicarea, un mijloc prin care putem schimba lumea”. În prelegere, asist. dr. Corina Grecu a evidenţiat nevoia unei mai bune comunicări atât în mediul academic, cât şi cel bisericesc.

„În primul rând, trebuie să învăţăm să îl ascultăm pe celălalt. Am fost extrem de bucuroasă când un student a avut la ultima sesiune de licenţă tema tăcerii. Ascultarea începe cu tăcerea şi am cerut mereu studenţilor să nu vorbească când o altă persoană vorbeşte. Exerciţiul constant mă ajută să mă depăşesc, iar a tăcea nu însemnă doar a nu vorbi, ci a-l accepta pe celălalt”, a spus Corina Grecu.