„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Conferinţă din seria „Glasul Bisericii în cetate” la Zalău
La Zalău a avut loc joi, 8 decembrie, o nouă întâlnire în cadrul seriei de conferințe „Glasul Bisericii în cetate”. În sala Dialoguri Europene a Centrului de Cultură și Artă al Judeţului Sălaj, președintele Senatului Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pr. prof. dr. Ioan Chirilă a susținut conferința „Criza antropologiei și criza mondială sau Pledoarie pentru omul întreg”.
Părintele Ioan Chirilă a definit, în introducere, conceptul de „om întreg”, arătând că acesta își are originea în gândirea Sfântului Apostol Pavel, pentru a demonstra faptul că omul creat de Dumnezeu este o ființă dihotomică (trup și suflet), care de-a lungul timpului, prin acțiunile sale imorale s-a îndepărtat de cer, amăgindu-se de foarte multe ori, potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul, prin aceea că el, omul, crede că trupul său este ființa în întregul ei, fără să mai acorde, în felul acesta, atenție celorlalte elemente structurale ale făpturii umane. Mediul educațional contemporan are puține elemente care să-i amintească omului că este o ființă dihotomică. În acest context, ceea ce-i rămâne acestuia este educația religioasă, înțeleasă nu ca informație pe teme religioase, ci ca formare duhovnicească, care are menirea să reechilibreze sau să restaureze în făptura umană echilibrul dintre trup și suflet, deoarece numai atunci când există un raport vizibil și just între fizic și psihic, omul se poate numi într-adevăr ființă spirituală în trup.
Pr. Ioan Chirilă a precizat că acest raport se poate realiza doar printr-un proces de spiritualizare, prin acceptarea faptului că sufletul, în interiorul ființei umane, are menirea de a conduce trupul pe urcușul către îndumnezeire, omul înțelegând astfel ideea că sufletul său este tronul slavei lui Dumnezeu. Din acest motiv, procesul de înduhovnicire nu este unul pur teoretic, ci trebuie să fie întotdeauna un proces conștient, asumat și realizat în acțiunile sale restauratoare.
În continuare, părintele profesor Ioan Chirilă a arătat faptul că omul întreg s-a născut cu adevărat și se revelează în Persoana divino-umană a Mântuitorului Iisus Hristos, Care își ia trupul și îl umple de la început cu sfințenia dumnezeirii, devenind prototipul și paradigma oamenilor în actul desăvârșirii și sugerând tacit ideea dezvoltată mai apoi de Sfântul Apostol Pavel în Epistola I către Corinteni, potrivit căreia trupul este templu al Duhului Sfânt. Cu alte cuvinte, Mântuitorul Hristos își prelungește prezența din trupul asumat din Fecioara Maria în oameni, prin această odihnire a Duhului asupra oamenilor, se naște înlăuntrul fiecăruia, prinde contur în structura sufletelor.
O altă idee subliniată de părintele Ioan Chirilă a fost aceea cu privire la telosul (scopul) ființei umane, dobândirea veșniciei, deziderat realizabil doar printr-o stabilire clară a ierarhiei valorilor, în fruntea căreia trebuie să se afle Dumnezeu, deoarece în caz contrar, omul, acordând o atenție proeminentă doar trupului, va intra într-o zonă de individualitate, de înstrăinare de Dumnezeu. În această stare de îndepărtare de Dumnezeu, pentru unii oameni se produce miracolul revenirii în sine, strigând către Dumnezeu ca să le oblojească rănile și să le acorde șansa revenirii „acasă”, la Dumnezeu Tatăl. Această strigare a întoarcerii către Dumnezeu constituie semnul fiecăruia de revenire în sine, învierea omului, o reașezare în circuitul firesc al existenței, o împărtășire vie și arzătoare a fericirii vieții veșnice. Idealul uman este acela de a trăi ca omul ceresc, iar pentru a ajunge în această ipostază fiecare trebuie să urce treptele pe care le prezintă Sfinții Părinți: purificarea de patimi, iluminarea și îndumnezeirea.
În încheiere, pr. Ioan Chirilă a arătat faptul că Mântuitorul Hristos se naște în fiecare om atunci când inima I se oferă, motiv pentru care binele pe care trebuie să-l săvârșească omul este fapta iubirii celuilalt.
Părintele Ioan Chirilă este Doctor în Teologie din anul 1999, la specialitatea Vechiul Testament şi Limba Ebraică, doctorat obținut la Facultatea de Teologie din Sibiu, cu teza „Cartea Profetului Osea, introducere, traducere, comentariu şi teologia cărţii”. Din 2004 este profesor titular al catedrei de Vechiul Testament, Arheologie Biblică şi Limba Ebraică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, în același an fiind ales și decan. În anul 2007 a fondat Centrul de Bioetică şi Teologie al Universității „Babeș-Bolyai”. Este membru în Uniunea Bibliştilor din România, Comisia de Istorie Bisericească Comparată, Institutul de Istorie Ecclesiastică, Comisia de Dialog a Consiliului Mondial al Bisericilor cu Bisericile Protestante (WCC) și membru IASSO (Institutul pentru Studii Avansate în Ştiinţă şi Ortodoxie). Din anul 2012 este Președintele Senatului Unixversității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.