Evenimente culturale la Catedrala Episcopală din Baia Mare

Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereul-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, a participat vineri, 29 iulie, la lansarea cărţii „N. Steinhardt. Cultură şi credinţă” şi la vernisajul expoziţiei de pictură sacră şi icoane, evenimente care au avut loc la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.

Arhimandritul Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii Rohia, a făcut o scurtă prezentare a evenimentelor dedicate în ziua precedentă monahului și sciitorului Nicolae Steinhardt, la Mănăstirea Rohia: simpozionul naţional desfăşurat sub genericul „Rohia. 90 de ani de viaţă monahală”, la care au participat Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Justinian, PS Iustin Sigheteanul, academicieni, profesori universitari, oameni de cultură, preoţi, monahi din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului şi din alte părţi, care au susţinut comunicări reliefând istoria celor 90 de ani de mănăstire din punct de vedere duhovnicesc, cultural, spiritual şi social. Totodată, Mănăstirea a editat monografia-album a sfântului locaş, de 160 de pagini, care ilustrează istoria celor 90 de ani de existenţă, la care se adaugă o parte redactată ce reliefează rolul cultural, spiritual, stareţii mănăstirii cu biografia lor, cu rolul pe care l-au jucat în dezvoltarea mănăstirii. Cu ocazia acestei sărbători, mănăstirea a acordat plachete şi diplome aniversare oaspeţilor importanţi, care au susţinut comunicări.

Despre monahul Nicolae Delarohia a vorbit PS Iustin Sigheteanul, la lansarea cărţii „N. Steinhardt. Cultură şi credinţă”, eveniment care a avut loc în sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul”. Ierarhul a remarcat felul în care Mănăstirea Rohia îi poartă de grijă marelui om de cultură, prin felul cum îi menţine memoria în atenţia publicului, prin amenajarea chiliei, prin organizarea câtorva concursuri de eseuri şi, în ultimii ani, prin organizarea unei tabere de pictură, prin organizarea unei mesei rotunde la Rohiiţa, prin vernisarea expoziţiei de icoane pictate în tabără: „Noi am luptat mult ca patrimoniul cultural să revină Mănăstirii Rohia. Nimeni nu l-a iubit pe părintele Nicolae ca monahii de la Rohia, care l-au preţuit şi l-au ocrotit, şi s-au transformat în familia lui, şi nimeni nu are dreptul, mai ales cei care l-au trădat, fraţii de breaslă, să ridice tonul la noi”, a spus PS Iustin Sigheteanul. Au mai vorbit despre Nicolae Steinhardt, Adrian Şerban, directorul editorial al Editurii Polirom, unde apare „Integrala Steinhardt”, editorul cărţii care s-a lansat la Baia Mare, George Vasile Dâncu, din Cluj-Napoca, şi prof. univ. dr. Petru Dunca, unul din cei care l-au cunoscut pe marele eseist.

A urmat prezentarea făcută de conf. univ. dr. Ştefan Vişovan, care a prezentat fiecare capitol în parte, amintind de apariţia „Caietelor de la Rohia” care au fost primite deosebit de bine, la vremea respectivă, atât de specialişti, cât şi de publicul cititor, tirajele celor trei „Caiete” epuizându-se repede. A fost subliniată importanţa primului capitol, „N. Steinhardt despre Maramureş şi maramureşeni”. Îl „copleşeau liniştea, smerenia şi misterul” de la Rohia, considerat un loc de basm de către Nicolae Steinhardt. Cuvintele din primul capitol sunt considerate cele mai frumoase cuvinte scrise despre vreodată la adresa Maramureşului şi a locuitorilor săi, a precizat Ştefan Vişovan. Capitolul al doilea este intitulat „Maramureşeni despre Steinhardt” şi cuprinde articole, microeseuri, aprecieri, amintiri etc., multe publicate în diferite reviste sau în cotidiene locale ori centrale de intelectuali din judeţul Maramureș, care l-au cunoscut pe Steinhardt, direct sau din scrierile sale. Capitolul al treilea se intitulează „Diaspora despre N. Steinhardt” şi cuprinde răspunsurile unor personalităţi române din diaspora la scrisorile care i-au fost trimise, la începutul lui 1993, profesorului Ion Săcăleanu, consilier şef la Inspectoratul pentru Cultură Maramureş, în urma invitaţiei de a se asocia ideii constituirii Fundaţiei „N. Steinhardt”. În răspunsuri, Nicolae Steinhardt este considerat „un model spiritual de smerenie şi sacrificiu”. Caietul cu numărul doi îl prezintă pe Steinhardt în lumina contemporanilor, treizeci la număr, personalităţi ale culturii religioase şi laice care l-au cunoscut pe Steinhardt. Ultimul capitol îl prezintă pe Steinhardt în interviuri şi corespondenţă: sunt șapte interviuri acordate diferitelor personalităţi, corespondenţa trimisă şi corespondenţa primită.

De asemenea, în „Addenda” intitulată „N. Steinhardt, <Adrian Cozmescu> şi Securitatea” se prezintă trei note informative ale lui „Adrian Cozmescu”, numele conspirativ al lui Emanuel Vidraşcu, note care nu-l încriminează pe eseist, deoarece „erau elaborate în convenienţă cu cel turnat”.

Istoricul cărţii şi, implicit, al „Caietelor”, a fost relatat de cel care a alcătuit ediţia, conf. univ. dr. Florian Roatiş. Arhim. Macarie Motogna, moderatorul lansării a subliniat, la final: „Iată, la Mănăstirea Rohia se îmbină armonios cultul şi cultura, ca să realizăm un lucru frumos, aşa cum îi place lui Dumnezeu, aşa cum a spus Dostoievski, că frumosul va mântui lumea, frumosul nefiind altceva decât Dumnezeu”.

Concert și vernisaj al expoziției de pictură

A urmat un miniconcert al Grupului „Sfântul Ion Damaschin” şi expoziţia de manuscrise şi icoane, evenimente găzduite în sala „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, de la Catedrala Episcopală, în care se află Colecţia de carte veche „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu”.

Grupul „Sfântul Ioan Damaschinul” a fost înfiinţat de lect. univ. dr. Sorin Albu din Cluj-Napoca, caligrafieză manuscrise din antologhioanele vechi de muzică bizantină constantinopolitană, din repertoriul eclesial românesc, cu scopul de a readuce în atenţie scrierea de mână a unui manuscris, de a cânta după un manuscris caligrafiat de psalţi sau protopsalţi. 

Astfel, au fost caligrafiate anul aceste prohimene, heruvice, chinonice, trisaghioane, cântări specifice din timpul Utreniei, Vecerniei şi din timpul Sfintei Liturghii. În Catedrală au fost expuse 12 manuscrise, un prohimen în gasul 5 al lui Simon Caras, Cântarea a IX-a din Imnul Acatist, de Petru Lampadarie, un alt prohimen al lui Macarie Ieromonahul, un trisaghion al lui Ion Palasis în glasul întâi, troparul Sfântului Siluan, care a fost pus pe note de protopsaltul Laurenţiu Truţă, şi troparul Sfântului Nicolae. Manuscrisele fac parte din activitatea Şcolii de muzică Psaltică de la Rohia, desfăşurată în cadrul „Zilelor Culturale N. Steinhardt”, realizate de cei care, anii trecuţi, au pictat icoane, sub coordonarea lui Sorin Albu.

Expoziţia de icoane pe lemn pictate în tabăra de la Rohiiţa, intitulată „Toți întru Hristos” a fost prezentată de Dumitriţa Filip, muzeograf. În cadrul școlii, un grup de pictori inițiați alături de alții care au dorit să deprindă meşteşugul iconografiei, au lucrat timp de o săptămână icoane pe sticlă.