Expoziţie de carte veche la Baia Mare

Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereul-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a participat în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare”, în sala „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, la deschiderea Expoziţiei „Cartea veche – Mărturie vie a spiritualităţii neamului românesc”.

Manifestarea a fost organizată în cadrul activităţilor dedicate „Anului comemorativ al Sfântului Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, precum şi în „Anul omagial al educaţiei tineretului ortodox” în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

Înainte de deschiderea expoziţiei, PS Iustin Sigheteanul a oficiat o slujbă de binecuvântare a spaţiului muzeal. Expoziţia cuprinde carte bisericească veche din colecţia Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, provenind din centre tipografice româneşti vestite, precum Târgovişte, Râmnic, Bucureşti, Iaşi, Bălgrad (Alba Iulia), Buzău, Blaj, dar şi tipărituri străine, provenind din teascurile de la Geneva, Viena sau Lvov.

„Fără îndoială că este un moment de împlinire, un moment de multă bucurie pentru că ne-a ajutat Dumnezeu să parcurgem paşii necesari, şi în cele din urmă am reuşit să prezentăm publicului această colecţie de carte veche, care face parte din tezaurul Bisericii Ortodoxe Române, a spus PS Iustin Sigheteanul. „Această expoziţie este o altă dimensiune a activităţii noastre bisericeşti, pe lângă cea mai importantă, cea sacerdotală, care a fost totdeauna însoţită de dimensiunea culturală şi de cea social-filantropică. Mulţumim lui Dumnezeu că ne-a ajutat să salvăm, în primul rând, colecţia de carte veche, care era într-un saţiu mai puţin propice şi beneficia de condiţii nu tocmai bune. Am adus-o la Episcopie, tot într-un depozit, dar în condiţii create astfel încât să nu se degradeze mai mult decât până acum. Am reuşit astfel să salvăm exemplarele pe care le expunem şi multe altele, până la o mie de volume, care vor fi şi ele expuse, după conservare”, a adăugat ierarhul.

În cadrul expoziţiei pot fi admirate „Biblia” din Geneva, 1590, cea mai veche carte din colecţia Episcopiei, şi un exemplar din „Evangheliar slavon”, tipărit la Lemberg (Liov), în 1636, apărut prin strădania mitropolitului Kievului, Petru Movilă, care a contribuit şi la înfiinţarea tipografiei din Iaşi, unde va fi tipărită, la 1643, Cazania lui Varlaam (Carte românească de învăţătură), monument al culturii româneşti. Într-o altă vitrină stă „Îndreptarea Legii” (sau Pravila cea Mare), tipărită la Târgovişte, în 1652, apariţie editorială reper în istoria cărţii juridice, unul dintre cele mai valoroase monumente ale Umanismului românesc, cel mai important codice de legi apărut în Evul Mediu în Ţările Române.

Mai pot fi admirate alte două tipărituri din Transilvania secolului al XVII-lea: „Noul Testament” de la Bălgrad, 1648, şi „Chiriacodromion”, Bălgrad, 1699. Exemplarul Noului Testament deţinut de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului se remarcă prin caligrafia paginilor sale manuscrise, copiate de Dascălul Ioan Mold(oveanul) - „fiul streinătăţii”, în Vima Mare, care completează lipsa foilor tipărite, o particularitate care îl personalizează. Din multele şi importantele tipărituri ale Sfântului Antim Ivireanu se găsesc în expoziţie, pentru a fi admirate: „Antologhion”, Râmnic, 1705; „Octoih”, Târgovişte, 1712; „Liturghier”, Târgovişte, 1713 - primul Liturghier complet în limba română; „Ceaslov”, Târgovişte, 1715, „Evangheliar”, Bucureşti, 1723, care se evidenţiază prin vechimea achiziţionării lui (a fost cumpărat în anul 1724, de credincioşii ortodocşi din Dăneşti), „Chiriacodromion”, Bucureşti, 1732, îngrijit de popa Stoica Iacovici Tipograful, „Antologhion”, Râmnic, 1737, îngrijit de Dimitrie Pandovici, în timpul păstoririi Episcopului Climent al Râmnicului; Cazaniile lui Ilie Miniat, Bucureşti, 1742, ce se remarcă prin însemnarea manuscrisă, „Apostol”, Buzău, 1743, care conţine o însemnare privind preţul de achiziţie al cărţii: „Această sfântă carte o am cumpărat eu popa Macoveio din Vima Mare cu 20 zloţi la anu 1780. Scris-am eu Roman Lup ştiind-o… 183(?8)”; „Ceaslov”, Rădăuţi, 1745; „Mărgăritare”, Bucureşti, 1746 – predicile Sfântului Ioan Gură de Aur; „Apostol”, Râmnic, 1747; „Liturghier”, Iaşi, 1759; „Antologhion”, Căldăruşani, 1766 (deşi nu se cunoaşte existenţa unei tipografii la Mănăstirea Căldăruşani, aceasta apare în ediţia de titlu a Antologhionului apărut în acelaşi an la Bucureşti, pentru cinstirea mănăstirii); „Cazanii”, Râmnic, 1781, „Adunarea Cazaniilor”, Viena, 1792; „Biblia”, Blaj, 1795, şi una dintre tipăriturile Mitropolitului Andrei Şaguna – „Evangheliar”, Sibiu, 1859.
La deschiderea expoziţiei au mai vorbit pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu sacru şi pictură bisericească, pr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural, curatorul Dumitriţa Filip, muzeograf, Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Lucia Pop, muzeograf la Muzeul Judeţean Maramureş. Curatorul expoziţiei şi organizatoarea ei este Dumitriţa Filip, muzeograf în cadrul Episcopiei, care, pentru strădania ei pentru salvarea cărţii vechi şi icoanelor din patrimoniul sacru, a primit din partea ierarhului Diploma culturală „Episcop Dr. Vasile Stan”.