Hramul Adormirii Maicii Domnului, în Transilvania

Mii de credincinoşi au participat la hramurile de la cele mai importante mănăstiri din Transilvania. Slujbele speciale şi pelerinajele făcute spre centrele monahale au întregit sărbătoarea Maicii Domnului care a primit toate rugăciunile adresate ei de către credincioşi.

Aşezământul brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, şi-a sărbătorit hramul din 15 august prin ample manifestări duhovniceşti care au încununat programul liturgic închinat marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului. Pelerini din întreaga ţară au venit la străvechea mănăstire de la poalele Munţilor Făgăraş încă de seara şi au participat la slujba Privegherii şi a Prohodului Maicii Domnului, oficiată de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu Preasfinţitul Ilarion Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi cu un sobor de preoţi şi diaconi. Privegherea a fost oficiată la altarul de vară din pădurea de lângă mănăstire, unde în această vară au fost efectuate ample lucrări de reamenajare a spaţiului liturgic şi a parcului din apropiere.
Toate aceste lucrări au fost binecuvântate de cei doi ierarhi în ziua praznicului, înainte de Sfânta Liturghie, când a fost sfinţită şi o copie a icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa” de la Muntele Athos, icoană ce va rămâne în capela mănăstirii pentru a-i ocroti pe credincioşi.
Această icoană a fost realizată prin donaţia familiei Marcel şi Mirela Sâmpetru, care a primit din partea ierarhului distincţia „Crucea şaguniană pentru laici”. Aşa cum este obiceiul la hramul mănăstirii, ierarhii şi preoţii au oficiat şi slujba de sfinţire a apei la fântâna din incinta aşezământului monahal, unde apa este tămăduitoare.
Programul liturgic a continuat cu Sfânta Liturghie la altarul de vară din pădurea apropiată mănăstirii, unde lucrările de reamenajare au fost binecuvântate, iar jertfelnicul realizat odinioară de părintele Arsenie Boca este acum protejat de noua construcţie. De asemenea, recent s-a amenajat în incintă şi un parc dedicat părintelui Arsenie Boca, unde sunt expuse obiecte care amintesc de marele duhovnic, între care şi fântâna din lemn sculptat de părintele Arsenie Boca, sfinţită la finalul sărbătorii de cei doi ierarhi.
La hramul mănăstirii ctitorite de Sfântul Constantin Brâncoveanu au liturghisit egumenul mănăstirii, protosinghelul Atanasie Roman, ieromonahi, protopopi, preoţi de la parohiile din Ţara Făgăraşului, din judeţele Sibiu şi Braşov. Au fost prezenţi la sărbătoare numeroase oficialităţi judeţene şi locale, oaspeţi din întreaga ţară şi mulţimi de pelerini. Răspunsurile liturgice au fost date de corala „Armonia” din Constanţa, iar mulţi dintre credincioşi au primit împărtăşania cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

O încununare a vieţii Sfintei Fecioare

Cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de IPS Mitropolit Laurenţiu, care a subliniat semnificaţiile acestui mare praznic al Maicii Domnului. Ierarhul a vorbit mai apoi despre cinstirea Sfintei Fecioare.
„Această sărbătoare încununează întreaga activitate pe care Maica Domnului a săvârşit-o, ascultând de glasul îngerului şi de porunca dumnezeiască, zicând: <Iată roaba Domnului sunt, fie mie după cuvântul Tău!> Este un mesaj dumnezeiesc care cuprinde întreaga învăţătură transmisă de Maica Preacurata tuturor fiinţelor umane, mai ales mamelor. Este o încredinţare puternică prin care sunt deschise porţile Cerului asupra celui ce şi-o însuşeşte. Această sărbătoare este o amintire a acelui eveniment petrecut în viaţa Preacuratei, când Fiul Său i-a luat sufletul şi l-a dus în Împărăţia Cerurilor şi apoi a luat-o şi pe ea pentru ca să i se ofere locul pe care Dumnezeu i l-a stabilit de la început. Comemorarea aceasta nu este doar o aducere-aminte. Prin Sfânta Liturghie săvârşită acum Maica Precurată a fost prezentă cu noi în rugăciune şi acest eveniment a fost actualizat prin noi”, a spus Părintele Mitropolit.
La finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Laurenţiu a oferit distincţia „Crucea şaguniană pentru laici” ambasadorului român de la Vatican, excelenţa sa Bogdan Tătaru-Cazaban, ca recunoştinţă pentru activitatea deosebită de promovare a valorilor religioase şi culturale româneşti. Mulţumirile din partea obştii şi a credincioşilor au venit, prin PS Episcop Ilarion Făgărăşanul, de la stareţul aşezământului monahal, care i-a oferit IPS Mitropolit Laurenţiu o icoană a Maicii Domnului.
Hramul s-a încheiat cu slujba Sfântului Maslu, preoţii şi credincioşii rugându-se pentru sănătate trupească şi iertare de păcate. De asemenea, a fost oficiată şi o slujbă de pomenire la mormântul Mitropolitului Antonie Plămădeală, de la a căruia trecere la Domnul se împlinesc în curând zece ani.
În aceeaşi zi, IPS Mitropolit Laurenţiu a participat la sărbătoarea „Fiii satului” din localitatea Arpaşu de Jos, judeţul Sibiu. Ierarhul a oficiat o slujbă de mulţumire şi un Parastas în incinta bisericii parohiale, fiind pomeniţi toţi eroii şi fiii satului trecuţi la cele veşnice în afara ţării. În sobor s-au aflat protopopul de Avrig, Vasile Gafton, protopopul de Făgăraş 1, Marcel Dobrea, parohul Liviu Dobrin şi slujitori de la bisericile satelor învecinate. Ierarhul a binecuvântat sărbătoarea de la Arpaşu de Jos şi i-a felicitat pe primarul Constantin Aurelian Văcar şi ceilalţi organizatori, dar şi pe credincioşi şi pe fiii satului care au îmbrăcat din nou straiele populare şi au participat la manifestări culturale şi artistice.

Pelerinajul „La Nicula colo’n deal”

Mii de credincioşi au participat şi în acest an la hramul Mănăstirii Nicula, din judeţul Cluj, unii dintre ei participând la slujbele speciale oficiate aici cu câteva zile înainte de hram. De asemenea, numeroşi credincioşi au participat pentru al patrulea an consecutiv, la pelerinajul „La Nicula colo’n deal”, organizat de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului și protopopiatul Gherla. Pelerinii au parcurs peste şapte kilometri pe jos, de la Gherla la Mănăstirea Nicula. Ca de fiecare dată, drumul spre Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului a fost emo­ționant deoarece pelerinii au cântat pricesne, purtând în mâini icoane ale Maicii Domnului și parcurgând, așa cum au putut, drumul spre mănăstire. Anul acesta, alături de pelerini și de Înalt­preasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Mara­mureșului, și Sălajului s-au aflat Înaltpreasfințitul Alexandru de Pereislav, vicar al Mitropoliei Kievului, Preafințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfin­țitul Timotei, Episcopul Spaniei și Portugaliei și Preasfințitul Macarie, Episcopul Europei de Nord. Pe traseu s-au făcut opriri în fața bisericilor și a troițelor, unde au fost rostite ectenii, iar în satul Nicula pelerinii au fost întâmpinați de localnici cu sticle de apă, pentru a le face drumul mai ușor.
Când miile de pelerini au ajuns în apropierea mănăstirii, cele 12 clopote au început să bată, iar pelerinii au fost întâmpinați la poarta așezământului monahal de ceilalţi credincioși sosiți deja și care așteptau binecuvântările ar­hierești ale ierarhilor.
Au luat parte la procesiune oameni de toate vârstele, de la copii, până la vârstnici, care au mărturisit că nici căldura, nici dormitul sub cerul liber nu sunt eforturi prea mari în comparație cu bucuria și liniștea pe care ei o simt aici la Mănăstirea Nicula.
Procesiunea s-a desfășurat în bună ordine datorită prezenței unui număr de aproximativ 30 de jandarmi care au mers alături de pelerini asigurând buna desfă­șurare a pelerinajului.
Sărbătoarea de la Nicula a continuat cu slujba Vecerniei praznicului Adormirii Maicii Domnului, săvârșită de Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, alături de Mitropolitul Alexandru de Pereislav, vicarul Mitropoliei Kievului, Preasfințitul Lucian, Episcopul Caranse­be­șului, și Preasfințitul Timotei, Episcopul Ortodox al Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Macarie, Episcopul Europei de Nord, alături de preoți și diaconi.
Răspunsurile la strană au fost date de Corul „Psalmodia Transylvanica” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, dirijat de pr. prof. univ. Vasile Stanciu.
Soborul de ierarhi a săvârșit, apoi, la Mănăstirea Nicula slujba Prohodului Maicii Domnului. Cântările prohodului au fost intonate alternativ de Corul „Psalmodia Transylvanica” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, dirijat de pr. prof. Vasile Stanciu, corul maicilor de la Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele, județul Bistrița-Năsăud și soborul de preoți prezenți la hramul mănăstirii. Credincioșii, cu lumânări în mâini, au cântat alături de strană. La finalul slujbei, în jurul orei 2:00, icoana Maicii Domnului a fost purtată în procesiune în jurul bisericii și s-au citit Molitfele Sfântului Vasile cel Mare. Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Timotei, Episcopul Ortodox al Spaniei și Portugaliei.

Slujba în ziua hramului, la Nicula

Zeci de mii de credincioși din toată ţara au participat la slujbele de noapte, sub cerul liber, participând apoi, la Sfânta Liturghie din ziua hramului, oficiată în sobor de arhierei, preoți și diaconi. Înainte de Sfânta Liturghie, soborul de ierarhi și preoți a intrat în biserica veche de zid și s-au închinat Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.
Cuvântul de învățătură a fost rostit după citirea Evangheliei, de IPS Mitropolit Andrei. Răspunsurile la strană au fost date de Corul „Psalmodia Transylvanica” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, dirijat de pr. prof. Vasile Stanciu. De asemenea, la slujbă, au asistat oficialități locale și județene.
La hramul Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, IPS Mitropolit Andrei a vorbit mulțimii despre îngrijorarea Maicii Domnului privind disoluția familiei din zilele noastre. Ierarhul a explicat că una dintre cele mai importante cauze care determină divorțul este puțina credință a oamenilor: „Familia creștină, în trecut, a avut un rol extraordinar și, dacă vrem să se regenereze societatea românească, numai de aici, din familie, va pleca reabilitarea”.
Pe lângă credința puțină, IPS Mitropolit Andrei a enumerat între cauzele destrămării familiei și plecarea, în special a tinerilor, la muncă în străinătate, spunând că în aceste cazuri nu numai soții sunt cei care suferă, ci și copiii: „Este îngrijorător acest exod a milioanelor de oameni tineri din România, în țări precum Italia, Spania, Franța și pe alte plaiuri pentru a-și câștiga pâinea. Țara se împuținează și un efect este și înmulțirea divorțurilor pentru că nu întotdeauna merg cei doi soți împreună. Este tragic pentru ei, dar este catastrofal pentru copii”. Situația este îngrijorătoare, a explicat IPS Andrei, cu atât mai mult cu cât anul trecut în România s-au înregistrat peste 26 000 de divorțuri.
În cuvântul de învățătură rostit zecilor de mii de pelerini veniți la Nicula, IPS Mitropolit Andrei a pornit de la un moment scripturistic: îngrijorarea Maicii Domnului pentru Fiul ei, pe care nu Îl găsea, fiindcă a rămas trei zile la Templu, în timpul unui pelerinaj la Ierusalim. Ierarhul a explicat că îngrijorarea Maicii Domnului de atunci a fost nejustificată, dar îngrijorarea ei cu privire la situația familiilor contemporane este mare și este întemeiată. „Pentru această suferință a familiei creștine Maica Domnului plânge, o doare sufletul pentru că este Maica noastră, a tuturor”, a spus ierarhul. Mitropolitul a prezentat și soluția acestei crize a familiei și anume rugăciunea.
„Dacă familia creștină suferă, dacă Maica Domnului plânge din acest motiv, rezolvarea vine de Sus de acolo de unde Maica Domnului se roagă pentru noi. De aceea ne rugăm ca Maica Domnului să aibă grijă de noi, de familiile noastre și de copiii noștri și să ne ajute să depășim toate situațiile de criză. De asemenea, ne rugăm și să-i ajute și pe conducătorii noștri să creeze locuri de muncă în țară ca tinerii noștri să nu mai fie nevoiți să plece”. „Am venit aici la Maica Domnului, la Icoana ei, și ea ne ascultă rugăciunile. Cred ca veți pleca acasă cu toții cu sufletul ușurat”, a mai spus IPS Mitropolit Andrei.

Hram la Strâmba, Sălaj

La prăznuirea Adormirii Maicii Domnului, Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Strâmba, cu prilejul hramului acestui așezământ monahal. Alături de ierarh au slujit în sobor peste 20 de clerici. În cadrul Sfintei Liturghii, PS Episcop Petroniu a hirotonit pe tânărul teolog Radu Oros întru diacon. La finalul slujbei, PS Episcop Petroniu a acordat o diplomă de ctitor al Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului, starețului mănăstirii, arhimandritul Grighentie Oțelea.
Totodată, ierarhul i-a oferit și o machetă, la scară redusă, a Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului. Pelerinii au sosit în număr mare la mănăstire, cu o zi înainte, când au participat la slujbe până târziu în noapte, dormind apoi sub cerul liber. După slujba Prohodului Maicii Domnului, preoții și credincioșii au înconjurat în sunet de toacă și clopote biserica de lemn a mănăstirii.
Începuturile Sfintei Mănăstiri Strâmba datează din secolul al XV-lea, mai exact din anul 1470, conform cercetărilor documentare ale istoricului Augustin Bunea. Potrivit tradiției, întemeietorul acestui sfânt locaș este o femeie bogată care avea un handicap la picior și coloană, fiind gârbovă (strâmbă). Aceasta avea o fiică bolnavă și văzând râvna la rugăciune a doi călugări ce pustniceau prin aceste locuri, i-a rugat să mijlocească prin rugăciune la Bunul Dumnezeu, pentru vindecarea fiicei sale, făgăduind averea sa, care era de 180 de iugăre de pământ și pe care s-a întemeiat ulterior așezământul monahal.
Biserica din lemn din incinta mănăstirii adăpostește o icoană „Maica Domnului cu Pruncul”, numită și „Dulcele sărut”, care a făcut celebră mănăstirea în perioada interbelică îndeosebi, amplificând pelerinajele. Potrivit tradiției, icoana a fost dăruită mănăstirii de către unul din marii latifundiari ai Gârboului care a comandat-o la vestitul Luca din Iclod, pe la anul 1673.
După ce, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, mănăstirea a fost lipsită de viață monahală, după aproape 200 de ani, în anul 1993, aceasta a fost reactivată. În anul 1996 este numit stareț al mănăstirii Grighentie Oțelea, care a început lucrările de ridicare a unui nou ansamblu monahal ce cuprinde un paraclis și corpurile de chilii. Ulterior au fost ridicate arhondaricul, un centru de asistență socială, Centrul cultural „Sfânta Maria” ce cuprinde muzeul, biblioteca și o sală de lectură, precum și altarul de vară al mănăstirii. În anul 2010, PS Episcop Petroniu a sfințit piatra de temelie pentru biserica de zid a mănăstirii, în prezent aceasta fiind deja acoperită. De asemenea, mănăstirea este implicată în diferite acțiuni de întrajutorare a persoanelor sărmane. An de an, aici sunt organizate tabere pentru copiii participanți la proiectul „Alege Şcoala” și nu numai, se desfășoară cercuri pedagogice ale profesorilor, conferințe tematice, precum și alte activități culturale. Pentru activitatea deosebită a stareţului Grighentie Oțelea, cu aprobarea prealabilă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la hramul mănăstirii din anul 2012, PS Episcop Petroniu l-a hirotesit arhimandrit. (Arhi. Adrian Onică, Ştefan Mărculeţ, Alexandra Andereş, Grigore Sâmboan)