„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Hramul Mănăstirii Dobric, Bistrița-Năsăud
Mănăstirea Dobric, supranumită și „Nicula Țibleșului” a avut hram de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena. Paraclisul mănăstirii și al Căminului Social pentru persoane vârstnice au fost puse sub ocrotirea celor doi sfinți, numiți „cei întocmai cu Apostolii”.
Cu acest prilej, în mijlocul obștii monahale s-a aflat Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, care, a oficiat Sfânta Liturghie în paraclisul mănăstirii, fiind înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Din sobor au făcut parte: exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, arhim. Dumitru Cobzaru, consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhid. Claudiu Grama, protopopul de Beclean, Vicențiu Doru Zinveliu, directorul de departament al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, pr. prof. dr. Ștefan Iloaie, duhovnicul mănăstirii, protos. Siluan Farcaș, stareţi şi duhovnici de la mănăstirile din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, alături de alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, evidențiind faptul că, „de la Împăratul Constantin, Crucea este semnul identitar al creștinilor”.
În cadrul Sfintei Liturghii, Părintele Mitropolit Andrei l-a hirotonit preot pe diaconul Bogdan Andrei Mustea pe seama Parohiei „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Vânători, Protopopiatul Huedin, iar pe teologul Florin Miholca l-a hirotonit diacon.
Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de studenți de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, iar la momentul împărtășirii, mai mulți interpreți de muzică populară au cântat pricesne. Printre aceștia s-a numărat și Alexandru Pugna, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, un apropiat fiu duhovnicesc al acestei mănăstiri, precum și interpreta de muzică populară Alina Ceuca.
La hramul mănăstirii au fost prezente starețe de la mănăstirile din eparhia Vadului, Feleacului și Clujului, autorități județene și locale, elevi de la Liceul Tehnologic „Ion Căian Românul” din Căianu Mic, credincioșii din Dobric și din localitățile învecinate.
Aşezământul monahal de la Dobric a fost înfiinţat iniţial ca schit în 1992, iar după un an a devenit mănăstire. Complexul monahal este format din casa veche, un fost conac boieresc vechi de aproape 200 de ani, unde a fost amenajat un paraclis cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Mănăstirea are o bisericuţă din lemn, cu hramul „Sfântul Evanghelist Luca”, construită în stil maramureşean. În cadrul mănăstirii Dobric funcţionează de câţiva ani Căminul de bătrâni „Aurel şi Dudica Milea”, unde sunt primite cazuri sociale de bătrâne care sunt abandonate de familie sau au pensii foarte mici, iar mănăstirea, pe cheltuiala ei, le poartă de grijă. În 2013, pe 21 mai, Părintele Mitropolit Andrei a pus piatra de temelie pentru un nou Centru Social pentru persoane vârstnice, cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. În prezent se lucrează în interiorul bisericii mari de zid cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fiind pregătită pentru a fi pictată. De asemenea, se lucrează la amenajarea unei săli de evenimente culturale și a unei biblioteci, care va adăposti cele peste 40.000 mii de volume din colecția mănăstirii. Mănăstirea Dobric mai este supranumită şi „Nicula Ţibleşului”, datorită numărului mare de pelerini care vin aici să se roage în 15 august, când se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, hramul bisericii mici. La mănăstirea Dobric vieţuiesc cinci maici, conduse de stareța stavrofora Veronica Coţofană și de părintele duhovnic, protos. Siluan Farcaş. Mănăstirea se ocupă și de construirea unei bisericii în satul Agrieșel, situat la 30 de kilometric de așezământul monahal, pe Valea Țibleșului.