Hramul Sfinţilor Ierarhi Transilvăneni şi al Sfintei Elisabeta

În ziua de prăznuire a Sfinţilor Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei, a Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, precum şi a Sfintei Cuvioase Elisabeta, au fost săvârşite slujbe arhiereşti la hramurile mai multor locaşuri de cult transilvane.

La Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din Cluj-Napoca, cu prilejul hra­mului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, între care s-au aflat şi protopopul de Cluj I, Dan Hognogi, duhovnicul locaşului de cult, Natanael Zanfirache, preoţi din zonă.

Cu această ocazie, IPS Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre viețile și faptele sfinţilor pomeniţi în această zi şi i-a îndemnat pe cei prezenți să păstreze credința cea adevărată asemenea sfinţilor prăznuiţi: „Se nimereşte ca prăznuirea Sfintei Elisabeta să fie în aceeaşi zi cu prăznuirea Sfinţilor Ierarhi Transilvăneni, Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici. Sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei spunea, în «Vieţile Sfinţilor» că Dumnezeu, Sfinţia Sa, nici un popor de sub soare nu l-a lăsat nepartnic cu darul Sfinţei Sale, adică nici pe poporul român. El vedea, pe bună dreptate, cu anticipaţie, că dintre români vor fi mulţi canonizaţi”. IPS Mitropolit Andrei a mai precizat că au fost înălţate rugăciuni către Sfânta Elisabeta să ocrotească mănăstirea care, în viitor, va fi completată cu noi chilii şi o biserică nouă.

„Este o sărbătoare a sufletului, iar noi încercăm, în fiecare an, să transpunem, prin lucrurile pe care le facem, bucuria pe care o avem pentru că Sfânta Elisabeta ocroteşte acest locaş. Pentru noi, sărbătoarea de astăzi este şi un prilej să reflectăm la vieţile sfinţilor şi la modul în care ne putem noi, creştinii de astăzi, raporta la lucrarea lor. Sfânta Elisabeta a fost monahie şi stareţă, ea s-a rugat, a protejat şi a povăţuit fiecare vieţuitoare din obştea ei. Ajutorul Sfintei Elisabeta îl simţim şi noi, obştea ei de astăzi, în încercările noastre de zi cu zi. În acest an, la mănăstirea noastră s-a adunat o obşte formată din două maici, o rasoforă, două surori, care, alături de părintele duhovnic Natanael, au reuşit să statornicească aici o viaţă de obşte potrivită cu învăţăturile Sfântului Vasile cel Mare”, a spus stareţa Maria Asaftei.

Mănăstirea „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca a fost înfiinţată în anul 1934, Societatea Ortodoxă a Femeilor Române au propus episcopului Nicolae Ivan, înfiinţarea, sub patronajul bisericii, a unui institut special în cadrul căruia să fie pregătite surori de caritate. Ierarhul a primit propunerea, considerând de cuviinţă să ctitorească o mănăstire sub auspiciile căreia să funcţioneze acest institut. La început, mănăstirea a funcţionat în clădirea vechii Teologii, din strada Avram Iancu, unde s-au pus bazele unui institut al surorilor de caritate, care să formeze personal pentru aşezămintele filantropice ale Bisericii şi Statului. După 1940, în urma dictatului de la Viena, mănăstirea şi institutul surorilor de caritate s-au mutat, cu personal şi inventar, în Episcopia Sibiului, rămânând dependente canonic de Episcopia Clujului. Stareţa Cornelia Ionescu a fost apoi nevoită să se mute cu tot inventarul mănăstirii la Pasărea.

Apoi, în anul 2012, la iniţiativa IPS Mitropolit Andrei, s-a reînfiinţat singura mănăstire ortodoxă a oraşului, după o perioadă de 60 de ani de la desfiinţarea acesteia. În prezent mănăstirea este situată pe terenul unde a funcţionat gospodăria Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

Sfinţii Ierarhi Transilvăneni, la Oradea

La sărbătoarea Sfinţilor Ierarhi Ilie Iorest, Sava Brancovici şi Simion Ştefan, Mitropoliţii Transilvaniei, cu prilejul hramului Centrului Eparhial al Episcopiei Oradiei, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

În predică, ierarhul a vorbit despre semnificațiile duhov­ni­cești ale pericopei evanghelice ce s-a citit, de la Sfântul Evanghelist Ioan, capitolul 2, versetele de la 1 la 11, care a prezentat cea dintâi minune săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos, la nunta din Cana Galileei şi a amintit că „este o zi specială pentru Centrul nostru Eparhial, când sărbătorim pe sfinții ocrotitori ai acestui paraclis, Sfinții Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici și Simion Ștefan, Mitro­poliții Transilvaniei, care și-au avut reședința în cetatea de scaun a Bălgradului, capitala Transilvaniei medievale, Alba Iulia de astăzi. Tot în această zi este pomenit și Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul, care a fost episcop în Maramureș”.

Paraclisul de la Centrul Epar­hial al Episcopiei Oradiei a fost amenajat în toamna anului 1921, imediat după momentul în care Episcopia Oradiei, reînfiinţată prin Decretul Regal cu numărul 3655 din 30 august 1920, a reuşit să cumpere o clădire în centrul Oradiei, ce a devenit Reşedinţa Chiriarhului Oradiei şi spaţiu pentru birourile administrative ale eparhiei. Achiziţionarea lui de către Episcopia Oradiei se datorează lui Octavian Goga, care în acea vreme era ministrul cultelor şi artelor, şi care, la solicitarea Episcopului ctitor Roman Ciorogariu al Oradiei, a intervenit decisiv în acordarea sumei de 1.500.000 de lei pentru cumpărarea imobilului şi dotarea acestuia cu mobilierul necesar.

Episcopul Roman Ciorogariu a amenajat un paraclis în noua clădire a Episcopiei, la etaj. În timp, acest spaţiu liturgic a fost împodobit şi înfrumuseţat de către Ierarhii care au arhipăstorit la Oradea. În anul 1931 s-a montat un iconostas realizat la Şcoala de Arte şi Meserii din Oradea, picturile de pe acesta fiind opera pictorului Anastase Demian, în anul 1932. Importante lucrări de restaurare şi înfrumuseţare s-au făcut, atât în acest paraclis, cât şi în întreaga Reşedinţă Chiriarhală, în perioada arhipăstoririi vrednicului de pomenire Episcop Dr. Vasile Coman. Astfel, între anii 1971-1973, paraclisul a fost pictat în întregime de către renumitul pictor Eremia Profeta şi înzestrat cu vitralii deosebit de valoroase, aşa cum se află până în zilele noastre. Sfinţirea sfântului lăcaş a avut loc în data de 25 noiembrie 1973, la manifestări fiind prezent şi episcopul-vicar patriarhal de atunci, Antonie Plămădeală, viitorul mitropolit al Ardealului, paraclisul primind ca ocrotitori spirituali pe Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancovici, Mitropoliţii Transilvaniei.

Începând din anul 2007, de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Sofronie în scaunul de Episcop al Oradiei, paraclisul de la Reşedinţa Chiriarhală şi-a prăznuit, an de an, sfinţii protectori. La iniţiativa şi prin purtarea de grijă a ierarhului, la 24 aprilie 2012 paraclisul de la Centrul Eparhial al Episcopiei Oradiei a primit un nou ocrotitor, pe Sfântul Ierarh Simion Ştefan, Mitropolitul Transilvaniei, după proclamarea oficială a canonizării sale, la 30 octombrie 2011.

Hram în Maramureş şi Sărmar

În ziua de cinstire a Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, ocrotitorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie la biserica cu hramul „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş”. Din sobor au făcut parte pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, pr. Florin Stan, protopopul de Lăpuş, parohul Vasile Fodoruţ şi pr. Ghiţă Man, slujitor la acest sfânt locaş, preoţi din parohii băimărene şi din protopopiatele eparhiei. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul bizantin „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de arhid. Adrian Dobreanu.

În cadrul Sfintei Liturghii a fost hirotonit preot diaconul Daniel Mircea Sabău, pe seama Parohiei Sălişte din Protopopiatul Chioar, şi diacon tânărul teolog Bogdan Ioan Danco, care va fi hirotonit preot pentru Parohia Arieşu de Pădure, Protopopiatul Chioar.

În cuvântul de învăţătură, PS Episcop Iustin s-a referit la viaţa şi martiriul Sfântului Iosif Mărturisitorul din Maramureş, la contextul istoric şi social în care a ajuns Episcop al Maramureşului, cu referiri la istoria Episcopiei de la Stavropighia din Peri până în prezent, la rezistenţa pe care a opus-o în lupta cu uniaţia şi la exemplul de credinţă pe care l-a oferit tuturor: „El a făcut soboare cu preoţii, i-a luminat, i-a învăţat şi n-a cedat, a avut o dârzenie, o demnitate şi o fidelitate faţă de credinţă, de unitatea credinţei, de unitatea neamului, de unitatea şi drepturile românilor. Fapt pentru care i s-a intentat un proces nedrept de către autorităţile momentului şi a fost închis în temniţa de la Hust. A fost eliberat la presiunea maramureşenilor, în 1705, dar din cauza bătrâneţilor n-a mai putut să-şi reia activitatea”. În 1992, la propunerea Preasfinţitului Episcop Justinian, Sfântul Sinod l-a trecut în rândul sfinţilor, fiind canonizat la 9 septembrie 2003, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, în prezenţa unui sobor de ierarhi din care au făcut parte şi vrednicii de pomenire Patriarhi Teoctist şi Petros al VII-lea al Alexandriei şi întregii Africi.

Premii la „Icoana şi şcoala mărturisirii”

La sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, ocrotitorul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, după Sfânta Liturghie, PS Episcop Iustin a premiat elevii câştigători ai etapei eparhiale a concursului de creaţie „Icoana şi şcoala mărturisirii”, desfăşurat în cadrul „Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti”, de Sectorul Eparhial pentru catehizarea tineretului, inspector arhid. Alexandru Gaborean. Astfel, premiul I a fost obţinut de elevul Zaharia Daniel, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială „Vasile Lucaciu”, Parohia Dacia, Protopopiatul Carei, cu portofoliul „Evanghelia sufletului meu”, coordonatori: pr. Florian Mocan şi profesorii Nicoleta Mocan şi Johanna Mărcuş. Locul I va reprezenta Episcopia Maramureşului şi Sătmarului la premierea la nivel naţional de la Patriarhia Română, din 21 mai.

Premiul II a fost obţinut de eleva Daria Maria Pop, clasa a VI-a, de la Şcoala Gimnazială Dumbrăviţa, Structura Rus, Parohia „Sfântul Vasile cel Mare” din Baia Mare, cu portofoliul „Biserica şi Şcoala – icoane ale vieţii”, coordonatori: pr. Mircea Dărăban, profesorii Paula Florina Bonaţ şi Nadia Ghiţ David.

Premiul III a fost obţinut de eleva Denisa Blaga, clasa a IX-a, de la Liceul Teologic Ortodox „Nicolae Steinhardt”, Parohia Măriuş, Protopopiatul Satu Mare, cu portofoliul „Credinţa din suflet”, coordonator: pr. Petru Vamoş.

La concurs au participat peste 130 de proiecte parohiale, din care, pentru nivelul eparhial, au fost selectate 24 de proiecte. Fiecare participant a primit câte o diplomă de participare, o icoană a Sfântului Iosif Mărturisitorul, şi carte „Reflecţii III” a IPS Arhiepiscop Justinian. Comisia de jurizare a fost compusă din prof. Dumitriţa Filip, muzeograf, prof. dr. Cosmin Lauran, prof. Camelia Morar, jurnalista Camelia Tocaci, pr. prof. Florin Hoban, inspector şcolar de religie.