„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Icoană din anul 1555 la Noaptea Muzeelor din Cluj-Napoca
Muzeul Mitropolitan din Cluj-Napoca a participat şi în acest an la programul european „Noaptea Muzeelor”. Publicul a avut ocazia să vadă numeroasele exponate de o valoare inestimabilă din colecţia muzeului, precum şi una dintre cele mai vechi icoane ortodoxe din Transilvania, adusă special cu această ocazie de la biserica din Agârbiciu, judeţul Cluj.
Tripticul din Agârbiciu datează din anul 1555 şi are zugrăvită pe el scena Adormirii Maicii Domnului, cu o valoare artistică şi istorică deosebită. Pisania de donator, scrisă în slavonă, oferă date despre momentul în care a fost pictată icoana. Prezent la muzeu cu ocazia acestui eveniment, Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a remarcat atât importanţa acestui obiect de cult cât şi faptul că toţi cei care o admiră sunt martorii rugăciunilor pe care, de-a lungul sutelor de ani, credincioşii le-au rostit în faţa ei.
În cadrul acestei seri, Grupul „Maria” din Cluj-Napoca a prezentat un recital de imne religioase, cântece populare şi un program diversificat de mai multe genuri muzicale.
Icoana veche de 461 de ani
Tripticul de la Agârbicu, judeţul Cluj este una dintre cele mai vechi icoane din Transilvania, din anul 1555, făcută de un pictor anonim care a poposit probabil în Agârbiciu şi a făcut icoana pentru biserica din localitate, care atunci avea hramul Adormirea Maicii Domnului, a spus preotul din sat, Vlad Vasile Pop, prezent la Muzeul Mitropolitan.
„Pe triptic, pe panoul central este icoana Adormirii Maicii Domnului. Icoana a fost donată de nişte credincioşi din sat pentru biserica de lemn. Acea biserică nu se mai păstrează. Între timp, în 1782 s-a ridicat altă biserică, tot de lemn şi presupunem că din biserica veche, din părţile care s-au păstrat mai bine s-au folosit la biserica nouă şi probabil că o parte din biserica veche este inclusă în biserica nouă. În anul 1801 biserica a fost pictată, mai întâi altarul şi naosul, iar în 1811 pronaosul şi pridvorul. Pictura bisericii este realizată de către pictorul Dimitrie Ispas din Gilău, un pictor care a lucrat mai multe biserici din zona Gilăului. Biserica are în patrimoniul său icoane mai vechi pictate pe sticlă şi pe lemn, un antimis al episcopului Dionisie Novacovici, un episcop care a păstorit la Sibiu în secolul XVIII”, a spus pr. Vasile Vlad Pop.
În ceea ce priveşte tripticul, după maniera de pictură se presupune că pictorul s-a format într-o şcoală din nordul Moldovei. Acelaşi pictor a pictat şi în satul Bica, un sat din zona Huedinului, şi se presupune că a mai pictat o icoană la mănăstire de la Budeşti, Maramureş, a precizat pr. Vlad Vasile Pop, care a adăugat că mai multe cercetări asupra icoanei au fost făcute de academicianul Marius Porumb.
Icoana nu a fost niciodată restaurată, ea s-a păstrat aşa 461 de ani, fiind pentru prima dată când este scoasă din sat, din biserică, pentru a putea fi văzută de cât mai mulţi oameni.
După cum a menţionat şi pr. Bogdan Ivanov, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, icoana veche de 461 de ani a fost bine păstrată, chiar dacă sunt necesare şi interveniţii de restaurare, de specialitate, având în vedere vechimea sa.
Pr. Bogdan Ivanov a mai menţionat că prin aducerea acestei icoane din Agârbiciu la Muzeul Mitropolitan de la Cluj-Napoca s-a dorit să fie marcată atât participarea la evenimentul european „Noaptea Muzeelor”, dar şi tragerea unui semnal de alarmă asupra patrimoniului.
„În Arhiepiscopia noastră avem foarte multe biserici de patrimoniu, iar biserica în care se află această icoană este cea mai frumoasă din judeţul Cluj, dar care, din nefericire, necesită intervenţii rapide. Sunt mai multe proiecte depuse şi sperăm să găsim finanţarea astfel încât icoana şi biserica să fie puse în cele mai bune condiţii”, a spus pr. Bogdan Ivanov.