„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Întrunirea cercurilor preoțești din Protopopiatul Cluj II
În Protopopiatul Cluj II s-au întrunit, joi, 28 martie, cele trei cercuri preoțești ale parohiilor din zona municipiului Cluj-Napoca. Printre subiectele abordate s-au aflat importanța duhovnicului, comunicarea Bisericii în era tehnologiei și satul românesc și specificul pastorației în mediul rural.
Preoții din Cercul Preoțesc I, al cărui coordonator este părintele Horea Petrea, și-a desfășurat activitatea împreună cercul preoțesc Florești, din Protopopiatul Cluj I, coordonat de părintele Marcel Andreica, la Biserica Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului” din Florești. Tema de dialog a fost „Duhovnicul și duhovnicia”, prezentată de părintele Anastasie Berbecel, duhovnicul mănăstirii. Pe lângă expunerea prezentată cu ajutorul video-proiecției, întrunirea a fost și un prilej de a aduce în atenție diverse aspecte ale duhovniciei, întâlnite atât în pastorația credincioșilor din mediul urban, cât și a celor din mediul rural. Preoții au vorbit despre necesitatea desei Spovedanii și Împărtășanii și rolul preotului duhovnic de a-i apropia pe credincioși de Sfântul Potir cu precădere în perioada Postului Mare.
Gazda Cercului Preoțesc II a fost biserica Parohiei „Buna Vestire” din cartierul Iris. În prima parte a întâlnirii, tema propusă de părintele Dorel Gălan, coordonatorul cercului, a fost „Comunicarea Bisericii în era tehnologiei”. Plecând de la date statistice actuale referitoare la utilizarea internetului și a rețelelor sociale în România, părintele Gălan a prezentat câteva aspecte legate de impactul comunicării în spațiul virtual, provocările și limitările acesteia: „Spațiul virtual poate fi văzut drept câmp al misiunii și pastorației, mai ales ca peste 90% din tinerii români cu vârsta cuprinsă între 16-34 de ani sunt utilizatori de internet și prezenți pe rețelele de socializare”. De asemenea s-au propus și câteva principii ale unei comunicări funcționale și de folos misiunii în mediul virtual.
În cea de-a doua parte a întâlnirii, părintele Mihai Andrei Mureșan, doctor în teologie, profesor de Noul Testament la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca și director adjunct al acestei instituții, precum și preot slujitor al Parohiei „Buna Vestire”, a ilustrat câteva principii exegetice aplicabile în cinci pasaje din Noul Testament, dificile din punctul de vedere al interpretării, aducând argumente teologice și patristice.
Cercul preoțesc III, coordonat de către părintele Ioan Turc, s-a întrunit în biserica Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din cartierul Borhanci. Tema principală de dezbatere în cadrul cercului preoțesc a vizat satul românesc și specificul pastorației în mediul rural.
Părintele Mircea Man, gazda întrunirii, a susținut o meditație în cadrul căreia a evocat importanța vieții religioase din mediul rural și modul în care comunitățile rurale au înțeles să prețuiască, să păstreze și să transmită mai departe tradițiile creștine specifice poporului român. De asemenea, părintele Man a subliniat faptul că „nu se poate face abstracție nici de fenomenele actuale ce se petrec în satele noastre, precum depopularea masivă a satelor, îmbătrânirea accentuată, denaturarea vieții moral-religioase sau acțiunea prozelitistă susținută a sectelor neoprotestante”. Remarca finală a constat într-un îndemn adresat preoților „de a păstra și de a implementa în cadrul activităților parohiale din parohiile protopopiatului elemente ale tradiției creștine românești autentice din spațiul rural, cu scopul de a recupera și reafirma generațiilor tinere identitatea de români creștini ortodocși”.
La întrunirile celor trei cercuri a participat și protopopul de Cluj II, Alexandru-Constantin Ciui, care a propus ca una dintre activitățile cercurilor preoțești programate pentru acest an să se desfășoare în mediul rural, în „satele care au dat poporului român adevărate valori culturale și spirituale și acolo unde acestea încă mai sunt păstrate”, conform Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.