Lucrare a protopopului Gheorghe Colțea, apărută la „Andreiana”

Editura Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent lucrarea „Cugetări necugetate. Eclesiastul. Despre Dumnezeu. Despre om. Despre creație”, scrisă de protopopul de Bran-Zărnești, Gheorghe Colțea. Volumul adună cugetări spirituale și versuri compuse de autor încă din anii de studiu la seminarul teologic.

Părintele Gheorghe Colțea revine cu o nouă carte cu folos duhovnicesc și cu nuanțe filosofice și dogmatice, după ce în anii trecuți a publicat la aceeași editură eparhială lucrări de mărturisire a credinței ortodoxe, a minunilor făcute de sfinți și a puterii cuvintelor scripturistice în viața credinciosului. Amintim aici titluri care l-au consacrat în ultimii ani pe protopopul de Bran-Zărnești în lumea cărților: „Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi”, „Poteci de lumină”, „Toiagul odrăslit”, „Cuvioșii pustnici din Bucegi”.

Lucrarea apărută acum încununează activitatea scriitoricească a părintelui Gheorghe Colțea prin conținutul personal al textelor publicate, prin ideile cuprinse în rândurile acestui volum, cu o finețe meditativă și o profunzime aparte.

„Lucrarea de faţă cuprinde aşadar cugetări pornite de la evenimente petrecute în viaţa autorului, de la situaţii în care s-a aflat în virtutea misiunii sale în zona Bran-Zărneşti sau ca urmare a problematizării interioare pornind de la anumite citate sau ziceri. Este oricum interesantă concluzia de la finele fiecărei cugetări necugetate, care în câteva cuvinte reuneşte întregul mesaj al celor scrise anterior. Citind cele aşternute în acest volum, realizăm cum autorul dă mărturie puternică asupra faptului că Dumnezeu a creat lumea din bunătate pentru a face părtaşe şi alte fiinţe la Iubirea Lui intratrinitară. El a creat lumea pentru om şi a preconizat conducerea lumii spre scopul ei, care este deplina comuniune cu El, prin dialog cu omul. De aceea, numai omul poate fi martorul slavei şi bunătăţii lui Dumnezeu, arătată prin lume, numai omul se poate bucura conştient de iubirea Creatorului, devenind partenerul iconic al Lui. Din lecturarea paginilor prezentei cărţi ne dăm seama că Hristos nu ne-a dat nimic sensibil, ci toate cele inteligibile ni le-a dat prin lucruri sensibile. Tocmai de aceea, autorul atrage atenţia asupra unor simboluri ce răzbat din realitatea pe care nu o observăm aşa cum ar trebui”, spune Înaltprea­sfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului în prefața lucrării.

„Cine va citi această carte, va citi în inima mea!”

Încă de la începutul lucrării, părintele Gheorghe Colțea își argumentează demersul prin dorința de a face cunoscute lumii gândurile sale, experiențele sale din viața duhovnicească și pastorală, precum și ideile referitoare la relația omului cu Dumnezeu și cu semenii.

„Am scris pentru că doresc să las ceva în urma mea. Am scris pentru că doresc ca, peste timp, dacă aceste rânduri vor cădea în mâna cuiva care, eventual, le va și citi, să se poată folosi și de rodul frământărilor și preocupărilor mele. Am scris pentru că știu că sunt unic, irepetabil și trecător în creaţie dar, în același timp, știu că fiecare cugetare, fiecare gând sau fiecare trăire, poartă amprenta personalităţii autorului. Cine va citi această carte, va citi în inima mea! Am scris și pentru că am fost îndemnat de prieteni. Unii mi-au spus că felul meu de a fi, de a gândi, de a cugeta și de a exprima, merită să fie cunoscut și de alţii. Eu însumi am fost uimit adesea de cugetările născute în inima mea și am văzut că aceste cugetări sunt altfel decât cele gândite de semenii mei și, de aceea, cu smerenie, am crezut că în taina sufletului meu s-a cuibărit o picătură de Har care a dat culoare și gust cunoașterii mele. Această lucrare a bucurat inima mea și, ne­liniștit, am căutat o formă a unei lucrări prin care să-i bucur pe semenii mei”, spune autorul.

Eseuri, meditații, versuri

După cuvântul de argumentare, părintele Gheorghe Colțea își prezintă viața, cu principalele evenimente care i-au marcat existența: studiile la Seminarul Teologic de la Cluj-Napoca (1981-1986), apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1987-1991), căsătoria cu doamna preoteasă Gabriela (1989), hirotonia ca preot (1991), nașterea celor doi copii, moartea pă­rinților, dependența de insulină, înființarea Protopopiatului Bran-Zărnești și alegerea sa ca protoiereu (2006), rodnica activitate misionară, răsplătită cu numeroase distincții.

Urmează eseuri în care autorul meditează asupra unor mari teme ale creștinătății. Amintim aici câteva dintre titlurile acestor eseuri: „Cugetări necugetate”, „Armonia ființei umane”, „Ce sunt gândurile?”, „Cine de cine se roagă?”, „Cugetare despre jertfă”, „Despre creație”, „Despre rai și iad”, „Harismele Duhului Sfânt”, „Spirala vieții”, „Teologia hranei - hrana omului”.

Eseurile sunt presărate cu poezii compuse de autor în vremea când era elev la Seminarul Teologic din Cluj-Napoca. Deși compuse într-o vreme a tinereții, versurile au o profunzime și o frumusețe izvorâte din sufletul curat al unui tânăr care se pregătea să devină preot. Poezii precum „Binecuvântare”, „Crucificatul”, „Epitaf”, „Iconarul” sau „Ochii” încântă cititorul, fac lectura acestui volum plăcută, oferind cărții un format deosebit în care se descoperă universul gândirii și simțirii profunde a părintelui Gheorghe Colțea.

„Lângă eseurile dragi inimii mele am publicat și câteva poezii pe care le-am scris între anii 1981-1986, în timp ce învăţam la Seminarul Teologic din Cluj-Napoca. Sunt doar câteva din încercările mele, din tinereţe, de a pune în versuri smerita mea pricepere de a da sens existenţial frământărilor interioare. Mă bucur că am fost inspirat să folosesc prilejul acesta pentru a publica aceste poezii care au mângâiat inima mea însingurată și adesea robită. Doar aceste poezii s-au mai păstrat din caietele în care am scris peste șase sute de poezii”, spune părintele Gheorghe Colțea.