Noi dezbateri culturale la Sibiu

Centrul de Cercetare Ecumenică din Sibiu şi Asociaţia „Studia Oecumenica” au organizat joi, 26 noiembrie, o nouă etapă a manifestărilor intitulate „Dezbateri culturale sibiene”. În Aula Magna a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu au conferenţiat prof. univ. dr. Piero Coda, scriitorul Andrei Pleşu, arhid. Ioan I. Ică jr. şi prof. univ. dr. Sorin Radu.

Dezbaterea culturală a fost una dintre manifestările dedicate aniversării celor 10 ani de la înfiinţarea şi activarea Centrului de Cercetare Ecumenică din cadrul universităţii sibiene. Tema de la această etapă a dezbaterilor a fost „Europa: doar Occidentul?” şi a fost abordată din diferite perspective. Aula Magna a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu a fost arhiplină în cele peste trei ore de dezbateri, fiind prezenţi oameni din mediul academic sibian, intelectuali, cadre didactice, preoţi şi studenţi.

În debutul evenimentului, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, co-director al Centrului de Cercetare Ecumenică, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel, a urat bun-venit oaspeţilor şi a menţionat câteva lucruri despre misiunea şi activităţile centrului patronat de Facultatea de Teologie Ortodoxă şi de Departamentul de Teologie Protestantă din cadrul universităţii sibiene. Un cuvânt de bun-venit a rostit şi prof. univ. dr. Ştefan Tobler, co-director al Centrului de Cercetare Ecumenică.

Prima prezentare a aparţinut prof. univ. dr Piero Coda din Italia, cu titlul „Umanismul european: criză şi provocare”. Profesorul Piero Coda a evaluat provocările actuale din Europa, criza comunităţilor şi conflictele născute în ultima vreme: „Europa nu ar fi fost ceea ce este astăzi fără dialogul structural în marele Ev Mediu latin şi oriental cu tradiţia islamică, chiar dacă astăzi există disensiuni. Marele opere ale gândirii greceşti, noi, occidentalii, le-am cunoscut doar prin traducerile autorilor arabi. Europa a fost ca un cuptor, ca un laborator, care a adus împreună şi lucruri pozitive şi negative şi în care s-a născut această perspectivă a umanismului, marea moştenire europeană şi care a traversat şi traversează o criză adâncă”.

„Suntem mereu într-o ispită contradictorie”

Scriitorul Andrei Pleşu a susţinut relegerea cu titlul „La Est de Vest şi la Vest de Est”. Invitatul a schiţat câteva dintre elementele principale caracteristice spaţiului identitar românesc, provocat adesea de-a lungul timpului: „Avem ce-i mai bun din ambele spaţii şi suntem un minunat loc de sinteză, suntem un <mixtum compositum> care are vocaţia armonizării diferenţelor.

Am dezvoltat pe această linie o adevărată mitologie a intermedierii. Suntem nişte foarte buni intermediari, pentru că suntem la mijloc. Asta ar fi partea roză a amplasamentului dintre Est şi Vest, în care noi suntem «şi..., şi...». Acest <a fi între> a dat şi teoria turnantei, pe care toţi o ştim. Suntem un spaţiu în care Orientul, Occidentul, Răsăritul, Apusul, se pot întâlni, suntem un bun spaţiu de tranzit, suntem nişte intermediari utili. Dar există şi posibilitatea să nu fii, când eşti amplasat într-un asemenea spaţiu, să nu fii «nici..., nici...», adică să nu fii nici destul de estic ca să te asimilezi Estului şi nici destul de vestic ca să te integrezi Vestului. Noi suntem mereu într-o ispită contradictorie”.

Europa şi problema demografică

A doua parte a dezbaterilor i-a avut în prim-plan pe cei doi co-referenţi ai manifestării, arhid. prof. univ. dr. Ioan I. Ică jr. şi prof. univ. dr. Sorin Radu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Părintele Ică a evidenţiat în prelegerea sa rolul creştinismului în depăşirea crizei europene, a crizei familiei şi societăţii: „Europa se constituie ca un corp economic, un corp de civilizaţie, dar are mari probleme în a-şi găsi sufletul, în a-şi găsi identitatea spirituală. Aici vine contribuţia creştinilor, în măsura în care creştinii înşişi mai sunt în stare să-şi găsească suflul, să-şi reasume spiritul de generozitate, dialog, de integrare şi de dialog, nu numai faţă de europeni, dar şi faţă de celelalte naţiuni şi culturi ale civilizaţiei globale. Meditaţia noastră asupra Europei se desfăşoară într-o Europă care la ora actuală stă sub semnul autodistrugerii, sub semnul unei apocalipse de cea mai strictă materialitate. Europa este continentul care dispare lent dar sigur din punct de vedere demografic”.

Nu în ultimul rând, profesorul Sorin Radu a vorbit celor prezenţi despre elitele României moderne şi eforturile intelectualilor de a moderniza spaţiul românesc: „De aproape 200 de ani, elita românească a fost preocupată de fenomenul modernizării, de ideea de a intra în Europa şi de a construi în România un proiect politic care să rupă decalajele economice, sociale, politice, care stăteau ca o piedică între România înapoiată şi Occidentul avansat. A fost o obsesie care a fost discutată timp de 200 de ani”. Manifestarea s-a încheiat cu întrebări, discuţii şi dezbateri pe marginea celor prezentate.