„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Sesiune de Comunicări Științifice pentru studenți și masteranzi, la Cluj-Napoca
Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, s-a desfășurat joi, 30 mai, Sesiunea de Comunicări Științifice pentru studenți și masteranzi, ediția a XII-a, intitulată „Preotul și dascălul, făclii luminoase ale satului românesc. Tradiție și actualitate”.
Sesiunea de comunicări face parte din suita de manifestări științifice ale facultății clujene, proiectate pentru anul universitar 2018-2019 și se încadrează în seria de evenimente organizate cu prilejul proclamării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului 2019 ca „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”, în Patriarhia Română.
La sediul facultății din Campusul Universitar „Nicolae Ivan”, în sala „Vasile Petrașcu”, a avut loc deschiderea simpozionului, prilej cu care pr. prof. dr. Vasile Stanciu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă, în calitate de gazdă, a adresat un cuvânt de bun venit și a vorbit despre tradiția UBB din Cluj-Napoca, instituție din care și Facultatea de Teologie face parte.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, le-a adresat cu acest prilej celor prezenți un gând duhovnicesc, vorbindu-le despre importanța păstrării valorilor strămoșești, precum și despre oamenii vrednici care au elogiat satul românesc. De asemenea, ierarhul i-a felicitat pe organizatori și le-a urat succes participanților.
După sesiunea inaugurală, manifestarea științifică s-a desfășurat pe două secțiuni, unde studenții și masteranzii, de la diferite facultăți de teologie ortodoxă din țară, au putut prezenta și dezbate diferite teme ce întregesc tematica anului omagial.
Participanții au pregătit lucrări pe tema propusă sau pe teme conexe axate în jurul temei centrale „Preotul și dascălul, făclii luminoase ale satului românesc. Tradiție și actualitate”, redactate sub coordonarea științifică a unui cadru didactic din facultatea de unde provin.
Pr. conf. univ. dr. Marin Cotețiu, profesor de restaurare în cadrul specializării Artă Sacră, a vorbit despre etapele restaurării icoanei, precum și despre rolul și importanța ei în contemporaneitate.
La secțiunea I, moderatori au fost pr. lect. univ. dr. Cosmin Cosmuța şi drd. Daniela Ivanovici. Au susţinut lucrări: Florina Beganu, „Dascălul făclie și ajutor în vederea restaurării icoanei Maicii Domnului” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Constantin-Denis-Dănuț Boboc, „Patriarhul Nicodim Munteanu și lucrarea pastoral-misionară a Bisericii de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial” (Universitatea din Craiova); Radu Coman, „Mărturisitorii Sofian Boghiu și Gheorghe Bordașiu, învățători ai Evangheliei și dascăli ai comunității” (Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Cătălin-Iulian Drăgan, „Școala confesională, factor de culturalizare a comunităților rurale românești din părțile Aradului în sec. XI” (Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad); Silvia Filipoi, „Biserici de lemn din Maramureș. Studiu de caz: Biserica din Desești sau Rogoz a lui Radu Munteanu” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Paula Hărăstășan, „Rolul preotului în păstrarea valorilor de patrimoniu bisericesc și cultural. Studiu de caz – Restaurarea icoanei «Sfântul Mucenic Gheorghe și Sfântul Ioan Botezătorul»” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Alexandru Lazăr, „Rolul etnic al preotului și al familiei preoțești în satul românesc” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Andreea-Maria Mureșan, „Procesul de românire și de adaptare la muzicalitatea limbii române” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Dorin Liviu Onciuleanu, „Icoana satului și a țăranului de la Ion Creangă la Liviu Rebreanu” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Andrei Mureșan, „Patriarhul Nicodim Munteanu, ierarhul cărturar” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Andrei-Sebastian Popa, „Educație și cultură în comunitatea românească din Vinga, în a doua jumătate a sec. XIX și prima jumătate a sec. XX” (Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad); Raluca Prelipceanu, „Programul iconografic al iconarului Simion Silaghi Sălăgeanu la biserica din Vința – Alba” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca) și Petru Ștefan Prangate, „Patriarhul Iustin Moisescu, personalitate bisericească și duhovnicească marcantă a Bisericii Ortodoxe Române” (Universitatea „Valahia”, Târgoviște).
La secțiunea a II-a, moderatori au fost lect. asoc. dr. Paul Siladi și drd. Ionuț Chifa. Au susţinut lucrări: Mircea-Mihai Ciurdar, „Problematica comuniunii în contextul comunitar al parohiei. Provocări contemporane” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Cristian-Decebal Coacean, „Preotul și dascălul – Satul românesc în opera scriitorilor români din sec. XIX – XX și în realitatea actuală” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Gheorghe Iustinian Crețu, „Satul românesc-spațiu al procesului de inculturație” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Loredana Lorinț, „Parohia - mediul social pentru creștin” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Marin Nicolae Sorin, „Contribuția Mitropolitului Nestor Vornicescu la promovarea scrierilor patristice” (Universitatea din Craiova); Adina Mureșan, „Patriarhul Nicodim Munteanu, ziditor de suflete și păstrător al tradițiilor românești” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Dorin Liviu Onciuleanu, „Satul și țăranul, între tradiție și secularism” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Niculina-Maria Purcel și Larisa Andreea Vargovschi, „Asistența socială a preotului în satul românesc. Trecut, prezent și perspective” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Dorin-Ioan Sălvan, „Unitate și comuniune în raportul „Șabat”-„Euharistie”, din perspectivă neotestamentară” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca); Alexandru Șleapcă, „Părintele Dumitru Stăniloae și satul românesc” (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași); Andrei Turcu, „Lazăr Triteanu – apărător al graiului străbun românesc” (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași); protos. Chiril Zăgrean, „Importanța misionară și duhovnicească a Tainei Sfântului Maslu în zona Năsăudului” (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca) și Adrian Crețu, „Rolul Bisericii Ortodoxe în viața poporului român” (Universitatea „Valahia”, Târgoviște).