„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Simpozionul naţional „Roman Ciorogariu – spirit european”, ediția a VII-a
Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” din Oradea, Casa Corpului Didactic Bihor, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman” din Oradea, Departamentul de Istorie din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea, au organizat Simpozionul naţional „Roman Ciorogariu – spirit european” cu tema: „Bihorul în contextul Marii Uniri”.
Manifestarea, aflată la cea de a șaptea ediție, a avut loc în data de 27 aprilie, la Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” din Oradea. Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc în sala festivă a Liceului Ortodox orădean, care poartă numele Episcopului Roman Ciorogariu, patronul spiritual al acestei instituții de învățământ teologic preuniversitar. Au participat mai multe personalități și oficialități din urbea de pe malurile Crișului Repede, în frunte cu Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, alături de care au fost prezenți: prof. Alin Florin Novac-Iuhas, inspector școlar general al județului Bihor, pr. prof. dr. Dumitru Megheșan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman” din Oradea, prof. dr. Sorin Șipoș și prof. dr. Gabriel Moisa, profesori în cadrul Facultății de Istorie din Oradea, prof. dr. Elisaveta Roșu, inspector pentru istorie, coordonatorul simpozionului, și pr. prof. Florin Negruțiu, inspector pentru religie, din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Bihor. Gazda evenimentului, Liceul Ortodox a fost reprezentată de către pr. prof. Radu Rus, consilier pentru învățământ și activități cu tineretul în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei și director al liceului.
În alocuțiunile lor, invitații au evidențiat, fiecare în parte, diferite aspecte ale vieții socio-politice și bisericești din Crișana și Banat în perioada de dinaintea Primului Război Mondial și în preajma Marii Uniri. Între personalitățile care au contribuit la realizarea Marii Unirii a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România s-a remarcat și Roman Ciorogariu, pedagog, profesor, academician, senator și ierarh al Bisericii, la marginea de nord-vest a țării.
În cuvântul său, PS Episcop Sofronie a vorbit despre Roman Ciorogariu din perspectivă dinastică: „Este vorba despre adevărate dinastii românești care au reprezentat elita românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, în condițiile în care, de la începuturile Evului Mediu, comunitatea noastră lingvistică, etnică și confesională a fost lipsită de o elită propriu-zisă.
Aceasta deoarece voievozii și cnezii, după ce teritoriile au intrat în componența Regatului Ungariei, din fidelitate față de monarh și-au părăsit credința, au devenit catolici, apoi în timpul Reformei o parte dintre ei au îmbrățișat Reforma și, astfel, s-au înstrăinat de poporul care i-a odrăslit. Așa au dispărut din peisajul cultural românesc mari familii de voievozi și cnezi. Mai târziu, profitând de diplomele leopoldine de conferire a privilegiilor ilirice, familii de intelectuali din Banat și Crișana, îndeosebi români, au format dinastii care s-au încuscrit și, astfel, au reușit să suplinească pentru poporul nostru ceea ce îi lipsea datorită vitregiilor istoriei. Dintr-o astfel de dinastie face parte și Roman Ciorogariu. Familia Ciorogariu a venit din Țara Hălmagiului în Câmpia Aradului și s-a stabilit acolo, înrudindu-se cu toate marile familii românești ortodoxe care sprijineau Biserica, cultura și educația în limba română”.
A doua parte a simpozionului a constat în susținerea lucrărilor, avându-i ca moderatori pe prof. dr. Elisaveta Roşu, pr. prof. Florin Negruţiu și pr. prof. Radu Rus. În urma desfășurării simpozionului, va fi editat un volum cuprinzând cele 49 de lucrări prezentate în cadrul manifestării. Tematica simpozionului se înscrie în cadrul activităților ce marchează „Anul omagial al unității de credință și de neam” și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918” în Patriarhia Română.