Marți, 28 februarie, în sala „Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj din Zalău, a avut loc o nouă întâlnire în cadrul seriei de conferințe „Glasul Bisericii în cetate”. Publicul a avut ocazia de a audia conferința cu tema „Ortodoxie şi Occident: o convieţuire dificilă?”, susţinută de diplomatul și scriitorul Teodor Baconschi.
Teodor Baconschi a explicat, în prima parte a conferinţei, termenul „Occident” din perspectivă geografică, istorică, geopolitică, civilizațională și a arătat apoi că acesta reprezintă, potrivit filosofului Nick Bostrom, un model filantropic rațional, orientat spre creșterea nivelului de înțelepciune colectivă și ameliorarea randamentului tehnologic pentru reducerea riscurilor existențiale majore, la adresa umanității. Astfel, Occidentul este suportul fizic al oricărui aranjament socio-politic, juridic și moral, îndreptat spre demnitatea și libertatea persoanei umane creatoare.
În continuare, în paralel cu prezentarea conceptului de „Occident”, Teodor Baconschi a adus în prim plan termenul de „Ortodoxie”, încercând să demonstreze în ce măsură aceasta este sau nu occidentală. Ortodoxia este ramura creștinismului răsăritean, de matrice bizantină, în contextul căreia ia naștere teologia politică a simfoniei, adică a con-glăsuirii Stat - Biserică, a arătat Teodor Baconschi, accentuând faptul că este necesar și util ca cele două instituții să conlucreze pentru binele comun. Invitatul a prezentat această legătură și în conjunctura în care statul ar deveni neutru în raport cu Biserica, apoi a continuat cu descrierea raportului dintre cele două instituții, atât în Răsărit, cât și în Apus.
Scriitorul Teodor Baconschi a spus că aliații Bisericii, sunt, în primă instanță, umanismul și democrația, iar în acest context a vorbit și despre influența Bisericii și a Statului asupra poporului. A ilustrat, în continuare, câteva caracteristici pozitive și negative sub aspect etic și moral, ale Occidentului, şi a atenționat asupra relativizării valorilor morale fundamentale, prin apostazia factuală, caracterizată de apartenența formală la viața liturgică, de prezența la biserică doar la Paști și la Crăciun și de conservarea superficială a tradițiilor creștine, astfel încât, autonomia omului adult în raport cu Biserica devine tot mai vizibilă şi se uită că aceasta are la bază o structură teocratică, motiv pentru care nu se poate amesteca întru totul cu democrația.
În încheiere, Teodor Baconschi a vorbit despre deschiderea clerului spre discuții și dezbateri pe diverse teme, cu persoane care activează în diverse domenii, pentru a le înțelege mai bine mentalitatea şi pentru a le oferi soluții care să le rezolve problemele, într-o lume aflată la paroxism din punct de vedere al progresului științific, tehnologic, dar fără o dezvoltare similară și în plan moral sau spiritual. La finalul conferinței, invitatul a răspuns întrebărilor adresate din public şi a oferit autografe.
Teodor Baconschi a obţinut titlul de doctor în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor, la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV, 1995), a urmat studii post-doctorale la New Europe College (București, 1996). A fost director al Editurii Anastasia (1995-1996), apoi redactor în TVR (emisiunea „Viața spirituală”, 1997).
În 1997 a intrat în diplomație, fiind, ambasador al României la Sfântul Scaun, acreditat pe lângă Ordinul Militar Suveran de Malta și Republica San Marino (1997-2000), Director General în Ministerul Afacerilor Externe (2001-2002), ambasador al României în Republica Portugheză (2002-2004), secretar de stat pentru afaceri globale (MAE, 2004-2006), consilier prezidențial (2006-2007), ambasador al României în Republica Franceză și Principatul de Monaco (2007-2009) și Ministru al Afacerilor Externe (2009-2012). Teodor Baconschi este autorul unor volume precum „Iacob și îngerul”, „Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței”, „Turn înclinat. Fragmente de arheologie profetică”, „Bisericile de lemn din Maramureș”, „Creștinism și democrație”, „Legătura de chei. O mărturie diplomatică în dialog cu Armand Goşu”, „Facebook, Fabrica de narcisism”, „Anatomia ratării”, „Cetatea sub asediu”.
