„În vremea aceea a intrat Iisus în Capernaum. Iar sluga unui sutaș, care era la el în cinste, fiind bolnavă, trăgea să moară. Și, auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să
Teză de doctorat susținută public la Alba Iulia
În cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia a avut loc, pe 11 septembrie 2017, susţinerea publică a tezei de doctorat „Neopăgânismul dacic în contextul noilor mişcări religioase”, a pr. Marius Ghidarcea, consilier economic în cadrul Episcopiei Devei şi Hunedoarei.
Teza de doctorat a pr. Marius Ghidarcea a fost coordonată de pr. prof. dr. Mihai Himcinschi, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia. Din comisia de doctorat prezidată de către pr. prof. dr. George Remete, directorul Şcolii Doctorale din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, au făcut parte: coordonatorul ştiinţific al tezei de doctorat, pr. prof. dr. Mihai Himcinschi, pr. prof. dr. Aurel Pavel de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, pr. prof. dr. Emil Jurcan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia şi diac. conf. dr. Gelu Călina de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova. Susţinerea publică a tezei a avut loc în Aula „Sfântul Simion Ştefan”. La acest eveniment academic a fost prezent şi Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, consilieri eparhiali, părinţi profesori şi doctoranzi ai facultăţii albaiuliene.
„Cercetarea pe care am susţinut-o astăzi prezintă, într-o abordare interdisciplinară, modul în care neopăgânismul dacic apare şi se dezvoltă ca o nouă mişcare religioasă, nefiind doar o problemă tranzitorie şi fără prea multe implicaţii în sfera societăţii actuale. Acest fenomen religios contemporan are în vedere dorinţa de recuperare a credinţelor precreştine geto-dacice, preluând diferite norme, învăţături şi ritualuri din zestrea spirituală a strămoşilor noştri”, ne-a declarat autorul acestei lucrări ştiinţifice.
Teza de doctorat a părintelui Marius Ghidarcea a fost apreciată de către membrii comisiei de evaluare, întrucât autorul a reiterat limbajul misionar al noţiunilor de „Biserică”, „sectă” şi „mişcare religioasă”, demers necesar în indentificarea direcţiei prozelitismului religios şi de îndepărtare a suspiciunilor analitice.
Organizarea şi evaluarea teologică a fost corelată, într-o ordine logică, cu cauzele apariţiei în spaţiul românesc a secularizării, globalizării şi, mai ales, a fenomenului descreştinării.
Coordonatorul tezei de doctorat, pr. prof. dr. Mihai Himcinschi, a subliniat că „lucrarea aduce în faţa cititorului din spaţiul teologic românesc, pentru prima dată, o sinteză misionară între neopăgânismul dacic, prezentat şi definit prin prisma «Noilor Mişcări Religioase» drept neozamolxism, şi spiritualitatea creştin-ortodoxă a Bisericii lui Hristos. Proiectul prezintă informaţii misionare de ultimă oră, direct de la sursă, pentru un misionar ortodox care este preocupat de fenomenul noilor mişcări religioase de factură dacică şi care trebuie să fie în permanenţă la curent cu noile descoperiri arheologice ce privesc cultura şi religia geto-dacilor”.
Lucrarea „Neopăgânismul dacic în contextul noilor mişcări religioase” a fost structurată în trei capitole, fiecare cuprinzând subcapitolele aferente, ce permit explicitarea temei sub toate aspectele teologico-ştiinţifice: 1. „Spiritualitatea dacică – premoniţie a creştinismului”; 2. „Mişcările de tip neo-dacic din Munţii Orăştiei”; 3. „Implicaţiile misionare actuale privind Noile Mişcări Religioase”. Cele trei capitole ale tezei de doctorat au dorit să arate că „reprezintă un aport major la planul misionar actual la care trebuie să se angajeze Biserica Ortodoxă Română. Noile Mişcări Religioase fac din ce în ce mai multe ravagii şi îşi adună tot mai mulţi adepţi care, prin superficialitatea cu care privesc credinţa creştină, se dezic de aceasta şi îmbrăţişează oferta noilor mișcări religioase, care în esenţa lor promovează ezoterismul, haoticul şi sincretismul religios”, menţionează autorul în concluziile finale ale lucrării ştiinţifice. (Asist. dr. Răzvan Brudiu)