Academia Bulgară de Ştiinţe, în pragul falimentului

Apostolul zilei

Fraților, vă fac cunoscut că Evanghelia cea binevestită de mine nu este după om; pentru că nici eu n-am primit-o de la om, nici n-am învățat-o, ci prin descoperirea lui Iisus Hristos. Căci ați auzit despre

Patristica

Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Comunicarea părintelui Serapion, Cap. X, 1-4, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, p. 383 „Deși aceste opt vicii au obârșii

An omagial

Într-una dintre cele mai fru­moase și mai cuprinzătoare rugăciuni din Molitfelnic este argumentată lucrarea pastorală a preotului, chemându-se harul tămăduitor peste creș­tetul celui bolnav printr-o

Repere și idei

M-am întrebat adesea ce este con­ști­ința și, mai ales, unde poate fi ea localizată pe harta alcătuirii umane? Mi-am spus că ar putea fi întâlnită în zona de contact dintre minte și inimă, fiind

Documentar

Reînceperea anului universitar este un necesar prilej pentru a medita la condiția studentului de ieri și de astăzi. Este un prim articol în care vom ilustra explicit dimensiunea paideică a Rugului Aprins, atât cea de ordin laic, cât și aceea de ordin duhovnicesc. Am ales pentru început un memorabil text scris de un magistru cu vocație, profesorul universitar Alexandru Mironescu, membru emblematic al Rugului Aprins, publicat într-un volum editat de Universitatea București („Călăuza studentului. Vademecum academicum”, 1939-1940). Șef de lucrări al Facultății de Științe, el însuși își continua studiile în acei ani pentru susținerea celui de-al doilea doctorat, în filosofie, după cel în chimie susținut la Sorbona (1929). Redăm mai jos, în bună parte, meditația profesorului Al. Mironescu, un adevărat maraton intelectual - în care regăsim atât exigențele academice cele mai înalte, cât și morala și înțele­su­rile creștine ale vieții -, un text de o actualitate vie și astăzi.

In memoriam

Vestea trecerii la cele veşnice a teologului şi filosofului Christos Yannaras a activat în mine parfumul desfătării întâlnirii, prin intermediul cărţilor sale, nu numai cu o minte sclipitoare, care făcea