Comunitatea Politică Europeană s-a reunit în premieră

La propunerea preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, agreată de liderii celor 44 de state care s-au reunuit la Praga în primul summit al acestui organism, Republica Moldova va găzdui următoarea reuniune a Comunităţii Politice Europene. Spania şi Regatul Unit vor fi apoi gazdele următoarelor întâlniri, pentru a păstra alternanţa între ţările din UE şi ţările din afara UE.

Noul forum paneuropean, denumit Comunitatea Politică Europeană, este o iniţiativă lansată în mai de președintele francez Emmanuel Macron, care reunește 44 de țări ale continentului, atât state membre ale Uniunii Europene, cât și candidate la aderare, precum Ucraina, Moldova, țările din Balcanii de Vest sau țări care nu sunt în UE (Marea Britanie, Turcia, Norvegia, Elveția). Organismul, care s-a reunit pentru prima dată săptămâna trecută, la Praga, este destinat dialogului informal de pe poziţii de egalitate între statele UE şi cele non-UE pe chestiuni cu care se confruntă întreaga Europă.

Fotografia de grup, realizată la impozantul Castel din Praga, a urmărit să transmită un mesaj de solidaritate într-un moment în care Europa se teme, odată cu apropierea iernii, de o criză energetică fără precedent, comentează Agence France-Presse.În

ciuda acestui botez reuşit, noua structură stârneşte numeroase întrebări despre contururile sale, despre rolul său exact şi despre domeniul său concret de aplicare, în contextul în care, în spatele noului acronim, CPE, se găsesc ţări cu traiectorii radical diferite faţă de UE, cum ar fi Norvegia, Ucra­ina, Elveţia, Turcia, Regatul Unit, Republica Moldova, Serbia sau Azerbaidjan.

Ce numitor comun poate fi găsit între candidaţi declaraţi la aderare, ţări care ştiu că uşa le este închisă pentru mult timp şi o ţară precum Regatul Unit, care a ales în urmă cu şase ani să părăsească zgomotos UE? Nu există riscul ca CPE să devină o anticameră în care candidaţi la aderare vor fi nevoiţi să aştepte la infinit?, se întreabă agenţia franceză de presă.

Mai mulţi lideri prezenţi la Praga au subliniat că este vorba de o iniţiativă complementară Uniunii și că nu există riscul ca CPE să se transforme într-o nouă instituţie internaţională birocratică.

„Nu este vorba despre crearea unei noi instituţii cu administraţie, birocraţie”, a explicat cancelarul german Olaf Scholz, precizând că valoarea reală a noului forum este faptul că şefi de stat „discută unii cu alţii într-o manieră foarte concretă”.

Reuniunea de la Praga s-a încheiat cu un prim rezultat pozitiv, și anume, reapropierea între Azerbaidjan şi Armenia, după mulţi ani de conflict deschis, dar a scos la iveală și tensiunile crescânde dintre Grecia şi Turcia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan acuzându-l pe premierul Kyriakos Mitsotakis că a părăsit cina oficială a summitului în timpul discursului său. (C. Z.)