Creștere a insolvențelor în agricultură

În pofida faptului că 2025 a fost un an agricol bun, patru companii din agricultură din 10 au probleme financiare, iar rata cea mai mare de insolvenţă este în zona de creştere a animalelor şi cultivării plantelor pentru înmulţire, potrivit unui specialist în insolvența și restructurarea firmelor. 

La un eveniment dedicat agriculturii, Ionuţ Coleaşă, partener la CITR - liderul pieței de restructurare și insolvență din România, a precizat că, în primele nouă luni din 2026, numărul de insolvenţe a urcat cu 12% raportat la perioada similară a anului trecut, agricultura şi construcţiile înregistrând cea mai mare creştere.

Specialistul a explicat că în total sunt aproape un milion de companii active, însă circa 47.000 dintre acestea au peste 80% din cifra de afaceri, peste 80% din datorii şi peste 60% dintre angajaţi. „Astea 47.000 de companii le luăm an de an (…) şi le împărţim în trei mari categorii: cele pe care se bat băncile şi nu au absolut nici o problemă; companii restructurabile, care au cifre în scădere de la an la an, un grad de îndatorare ridicat şi o profitabilitate redusă faţă de anii anteriori; şi companii în insolvenţă iminentă, care generează pierderi, acumulează datorii la parteneri, la buget”, a explicat practicianul în insolvenţă la ZF Agrobusiness Summit 2026 cu tema „Fermieri mici, mijlocii şi mari. Ce nevoie are fiecare şi cum pot face performanţă. Cum poate deveni România ţara hranei cu gust bun?”

Dintre cele 47.000 de companii, sunt 4.000 de firme în agricul­tură, pe codurile CAEN 011 şi ­017 - culturi mari şi creşterea animalelor, iar acestea cumulează peste 60% din datoriile totale. Dintre cele 4.000 din sectorul agricol, 1.700, adică circa 40%, sunt restructurabile sau în insolvenţe iminente, cu datorii totale de 37 de miliarde de lei şi 21.000 de angajaţi, a explicat Coleaşă, potrivit Agerpres.

Expertul a mai arătat că gradul de credite neperformante în industria agricolă a crescut de la 5 la 10%, iar pe zona de trading au probleme 60% dintre societăți, ceea ce pune o presiune în plus pe ferme.

La același eveniment, Claudiu Coadă, director în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a remarcat capitalizarea foarte scăzută a fermierilor, care îi face pe mulți să renunțe la programe europene pentru că nu au sumele necesare pentru cofinan­țare, și a atras atenția asupra faptului că fondurile europene nu sunt și nu vor fi nici în viitor suficiente pentru a asigura nevoia de finanțare în sector. Pentru perioada 2028-2034, încă în negociere, pentru zona PAC „discuția este undeva la 17 miliarde de euro, mai puțin decât în 2014-2020, când am avut 22 miliarde de euro”, a transmis ­oficialul. (C.Z.)