Creşterea pensiilor provoacă efecte în lanţ

▲ Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a declarat că este nevoie de creşterea veniturilor bugetare pentru a asigura plata pensiilor majorate ▲ Oamenii de afaceri susţin că persoanele care sunt remunerate cu salarii mari vor face diverse „aranjamente“, perfect legale, pentru ca veniturile pe care le încasează să nu se mai înregistreze la valoarea reală şi, astfel, să nu mai fie impozitate atât cât ar trebui ▲ La rândul lor, sindicatele afirmă că efectele majorării pensiilor trebuie asumate atât de stat, cât şi de cetăţenii care plătesc contribuţiile sociale ▲

Salariaţii din România vor contribui mai mult la fondul de pensii pentru a acoperi creşterea punctului de pensie anunţată de anul viitor. Modificarea legii pensiilor, aprobată de Parlament, prevede că vor fi impozitate cu 9,5% veniturile brute, adică şi primele sau sporurile. Cei mai efectaţi vor fi cei cu salarii mari. Şi aceasta deoarece a fost eliminat plafonul de cinci salarii medii brute ca bază de colectare a contribuţiilor pentru bugetul pensiilor. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu, a precizat la rândul său că este nevoie de creşterea veniturilor bugetare pentru a asigura plata pensiilor majorate. Punctul de pensie pe baza căruia se calcuzează indemnizaţia lunară va ajunge la 37,5% din salariul mediu pe economie în 2008, iar din ianuarie 2009, valoarea urmează să crească la 45% . Efortul bugetar ar fi de peste 2 miliarde de euro pe an, adică aproximativ 2% din Produsul Intern Brut, bani care vor fi tăiaţi de la investiţii şi se vor regăsi direct în consum. „O majorare atât de abruptă se va resimţi destul de mult în buget, undeva peste 2 miliarde de euro, aproximativ 2% din PIB, şi efortul va fi pe termen lung, iar până la urmă, sumele vor fi luate de la investiţii.“ Fostul ministru de finanţe nu este de acord cu o presiune atât de mare pe bugetul de pensii, în condiţiile unui sistem care este deja în dezechilibru, având în vedere că beneficiarii depăşesc cu mult numărul contribuitorilor, a celor care muncesc. El a arătat că o contribuţie mai mare din partea celor cu venituri ridicate ar contraveni filosofiei fiscale de până acum, cota unică fiind introdusă tocmai pentru a încuraja munca şi a scoate la suprafaţă salariile mari.

Ce cred oamenii de afaceri

Impozitarea veniturilor brute va avea efecte pe termen lung asupra economiei naţionale, consideră preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru. Acesta mai spune că cei cu cu salarii mai mari de 7 mii de lei vor găsi, probabil, soluţii - mai mult sau mai puţin legale - pentru a evita impozitarea. „Cei cu salarii mari vor face diverse aranjamente perfect legale, pentru ca aceste salarii să nu se mai vadă şi asta e logic şi se întâmplă peste tot, nu au inventat-o românii, este un comportament economic raţional, dar ceea ce se va întâmpla pe termen lung este că se va întări această lipsă de încredere în consecvenţa măsurilor de politică economică. Nimeni nu va mai vrea să aibă salarii mari transparente, cu gândul că va beneficia şi de pensii ca atare“, a mai spus Florin Pogonaru. O variantă ar fi aşa-numitele contracte pentru dreptul de autor, care ar diminua salariul impozitabil din cartea de muncă, fără să afecteze veniturile.

Ce cred analiştii economici

Impozitarea ar putea avea efecte negative asupra economiei, este de părere analistul economic Liviu Voinea, de la Grupul de Economie Aplicată. Acesta spune că cheltuielile mai mari preconizate ar putea duce la creşterea ratei inflaţiei, dacă sunt asigurate din venituri mai mari. Sindicaltele, de cealaltă parte, afirmă că efectele majorării pensiilor trebuie asumate atât de stat, cât şi de cetăneţii care plătesc contribuţiile sociale. Vicepreşedintele Cartel Afla, Petru Dandea, e de părere că ar trebui să existe un echilibru între salariul mediu şi pensia medie din România. Ca urmare a majorării punctului de pensie - pe baza căruia se calculează indemnizaţia lunară - pensia medie în România se va majora de la 400 la 568 de lei noi.