Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Denumirea de origine a unui produs alimentar va putea fi protejată

Denumirea de origine a unui produs alimentar va putea fi protejată

Data: 07 Noiembrie 2007

Producătorii români de produse alimentare pot solicita Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), începând cu 15 noiembrie, protejarea denumirii de origine a unui produs, a declarat Tudorel Baltă, consilier în MADR. „Deocamdată, în România nu există nici o denumire de origine protejată, deoarece legislaţia necesară - HG 828/2007 - iniţiată în luna iulie, a apărut abia acum în «Monitorul Oficial»“, a precizat Baltă. Obţinerea atestării naţionale pentru un produs dintr-o denumire de origine protejată, de exemplu salamul de Sibiu sau brânza de Moeciu, permite oricărui producător din România să fabrice acel produs, dacă respectă toată documentaţia prevăzută într-un caiet de sarcini. Ulterior, după obţinerea atestării naţionale, MADR solicită la Bruxelles o atestare comunitară, care oferă protecţie faţă de produsele de acest gen realizate în ţările UE. „Protecţia comunitară a denumirii de origine pentru salamul de Sibiu arată că numai pe teritoriul României mai poate fi fabricat acest produs, de orice producător care respectă parametrii din caietul de sarcini“, a spus consilierul MADR.

Din păcate, perioada de atestare comunitară s-ar putea prelungi până la un an de zile deoarece numai pentru obţinerea celei naţionale termenul legal este de cel puţin două luni - perioadă în care un alt producător poate contesta solicitarea primului producător dacă acesta nu respectă toate prevederile din caietul de sarcini.

Timpul maxim prevăzut în legislaţia comunitară pentru atestarea denumirii de origine este de şase luni. Certificarea efectivă a denumirii de origine se face de un organism extern acreditat de MADR - în prezent sunt un număr de 12 de astfel de organisme pe piaţa românească - acestea solicitând un tarif de analiză a documentaţiei de certificare situat între 500 şi 1.000 de euro. Obţinerea acestei certificări oferă producătorului posibilitatea de a utiliza eticheta specifică a produsului cu denumire de origine protejată. Baltă a exemplificat cazul brânzei Feta pentru care grecii au obţinut recent protejarea denumirii de origine a acestui produs pe piaţa comunitară, ceea ce înseamnă că din această lună nici un producător din afara Greciei nu mai poate face acest produs, care, de altfel, era fabricat inclusiv în România.