Europa vrea să-i ajute pe africani să scape de sărăcie

▲ Sfârşitul de săptămână a fost consacrat Summit-ului Uniunea Europeană - Africa ▲ 25 de deputaţi europeni s-au întâlnit cu 25 de membri ai Parlamentului Pan-african la Lisabona, unde au semnat o declaraţie comună, prin care se subliniază importanţa creşterii rolului Parlamentului European în strategia comună privind relaţia dintre Uniunea Europeană şi Africa ▲ Finalitatea strategiei ar trebui să fie reprezentată de un viitor „frumos“, cu beneficii economice de ambele părţi ▲ Potrivit EuObserver, nu toate ţările africane s-au pus de acord cu parteneriatul pe teme economice (EPAs) ▲ România s-a angajat să sprijine educaţia prin acordarea de burse tinerilor africani şi să ajute la prevenirea conflictelor ▲

Lideri europeni şi africani şi-au stabilit ca priorităţi democraţia, drepturile omului, securitatea, comerţul, migraţia şi societatea informaţională.

Cea mai importantă politică în ceea ce priveşte continentul negru este lupta împotriva sărăciei, „dezvoltarea în educaţia şi sănătatea oamenilor“.

Summit-ul organizat în Portugalia, ţara care deţine în acest moment preşedinţia Uniunii Europene, nu a fost lipsit de incidente, lideri europeni cu un cuvânt greu de spus în cadrul UE neparticipând la întâlnire, unul dintre aceştia fiind premierul Marii Britanii, Gordon Brown, care a protestat astfel faţă de participarea preşedintelui statului Zimbabwe, Robert Mugabe. Mugabe, de cinci ani supus unor sancţiuni europene, se află în fruntea statului de 30 de ani, regimul impus în Zimbabwe fiind motiv de critici dure şi din partea cancelarului german Angela Merkel. Oficialul german l-a acuzat direct pe dictatorul Mugabe de încălcarea drepturilor omului şi de „afectarea imaginii noii Africi“.

Tratat contra sărăciei

Discuţiile au fost dominate însă de probleme precum sărăcia, ajutoarele, dar şi conflictele din Sudan şi Somalia, considerate a fi o ameninţare la nivel global. Un alt punct important discutat a fost comerţul cu Africa, în contextul în care China şi-a întărit relaţiile comerciale cu continental african. Potrivit site-ului oficial al PE, parlamentarul european britanic, Glenys Kinnock, a subliniat că Europa doreşte să întărească relaţiile cu Africa, mai ales că state precum China sau India doresc să investească în statele africane. „E o încercare de restabilire a legăturilor şi de abandonare a atitudinii neocolonialiste. Europa e conştientă mai ales de rolul Chinei, şi, de asemenea, al Indiei şi Africii. Dar evident că africanii sunt foarte interesaţi de investiţiile pe care chinezii doresc să le facă în statele lor“, a subliniat oficialul britanic.

Preşedintele Uniunii Africane, John Kufuor, şi-a exprimat dorinţa de a fi încheiat un nou parteneriat strategic între statele africane şi Europa, însă a adus în discuţie şi posibile „datorii“ ale europenilor. „Vreme de aproape 500 de ani, relaţia dintre continentele noastre nu a fost una fericită. Este nevoie de o nouă relaţie între Africa şi Uniunea Europeană pentru a corecta această nedreptate istorică şi lipsă de umanitate. Semnificaţia adevărată a reuniunii Africa - UE este, deci, să pună bazele unui nou parteneriat fondat pe respect şi angajamentul de a urmări interesele ambelor continente“, a spus preşedintele Uniunii Africane.

Statele africane, între „da“ şi „nu“

Participanţii la cel de-al doilea summit UE-Africa au adoptat „strategia comună“ ce permite celor 27 de state europene şi 57 de ţări africane să deschidă o nouă eră, de la egal la egal, în relaţiile dintre ele, au informat surse europene, citate de AFP.

Şefii de stat şi de guvern, europeni şi africani, au aprobat „strategia comună“ care va trebui să se „ghideze după principiile unităţii Africii, interdependenţei Europei şi Africii, apropierii şi responsabilităţii comune, respectului drepturilor omului, după principiile democratice şi ale statului de drept şi în conformitate cu dreptul la dezvoltare“.

Această strategie a fost construită în baza a opt „parteneriate“ prioritare ce urmează a fi puse în operă până la cel de-al treilea summit UE-Africa, prevăzut pentru anul 2010, pe continentul african: „pace şi securitate“, „guvernare democratică şi drepturile omului“, „comerţ şi integrare regională“, „obiectivele milenare pentru dezvoltare“, „energia“, „încălzirea climatică“, „migraţia şi mobilitatea forţei de muncă“ şi „ştiinţă, societatea informaţiei şi spaţiu“.

Potrivit EuObserver, nu toate ţările prezente la Summit s-au pus de acord asupra noului parteneriat economic, considerându-l a fi mult prea brutal pentru ţări aflate la limita sărăciei. Preşedintele senegalez, Abdoulaye Wade, citat de AFP, a fost cel mai tranşant în privinţa parteneriatului, susţinând că „statele africane resping EPAs“ şi că este nevoie de un dialog mult mai elaborat pe această temă.

De cealaltă parte, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a susţinut că EPAs este o „ofertă bună pentru Africa“.

Tinerii africani, chemaţi de Băsescu să studieze în România

Prezent la Summit-ul de la Lisabona, preşedintele Traian Băsescu a arătat disponibilitatea României de a se implica în probleme de educaţie şi de prevenire a conflictelor. „În primul caz ne-am asumat responsabilitatea de a furniza resursă financiară pentru a relua programele prin care tinerii africani studiau în România. În ceea ce priveşte prevenirea conflictelor, furnizăm asistenţă de circa 15 ani şi vom continua această politică, orientându-ne către consolidarea capacităţii statelor africane de a face ele însele faţă situaţiei conflictuale şi mai puţin către trimiterea de trupe în Africa“, a explicat Traian Băsescu.

Progresele concrete obţinute în fiecare din cele opt domenii conţinute în strategie vor fi monitorizate în permanenţă, iar la următorul summit UE-Africa se va face o evaluare şi o revizuire a lor.

Progrese mici în statele africane, potrivit UNICEF

Unele state africane se confruntă cu lipsa accesului la medicamente, astfel că, la fiecare 30 de secunde, un copil african moare din cauza malariei. Potrivit UNICEF, cel puţin jumătate din numărul morţilor ar putea fi redus, dacă părinţii lor ar avea acces la tratamente şi medicamente, o doză costând aproximativ un euro. De asemenea, trei din patru persoanele care mor de SIDA sunt africani iar speranţa de viaţă este în scădere în Africa.

Potrivit aceluiaşi studiu, campaniile globale de vaccinare au făcut ca mortalitatea din cauza pojarului să scadă cu 91% în Africa, în ultimii şapte ani, iar distribuţia plaselor contra ţânţarilor în ţările afectate de malarie a oferit o protecţie sporită copiilor.

UNICEF publică o statistică îngrijorătoare, strâns legată de sărăcia care bântuie unele state africane. Nu mai puţin de 143 de milioane de copii din întreaga lume suferă de malnutriţie, iar 500 de mii de femei mor, în fiecare an, în timpul sarcinii, sau al naşterii. Africa sub-sahariană este dată un exemplu în acest sens, aici şansele unei femei de a muri în urma unor complicaţii la naştere fiind de 1 la 22, în timp ce în ţările industrializate acestea scad până la 1 din 8.000.

Raportul UNICEF punctează şi progrese, cum ar fi scăderea mortalităţii în rândul copiilor sub cinci ani, cu 60% pentru prima oară din anul 1960. În 2006, cifra deceselor infantile la nivel mondial a scăzut, în premieră, sub 10 milioane.

De asemenea, tot ca un lucru benefic este subliniat numărul tot mai mare de femei care îşi alăptează copiii, fenomen ce conduce la scăderea substanţială a mortalităţii infantile în ţările în curs de dezvoltare.

Documentul adoptat în anul 2000 de UNICEF, denemit „Ţelurile de dezvoltare ale noului mileniu“, prevede ca până în anul 2015 să fie eradicată foametea extremă, să fie redusă mortalitatea infantilă şi să se îmbunătăţească sănătatea mamelor.