Fabricile de zahăr plătesc milioane de euro pentru o taxă de restructurare

▲ MADR va face o adresă către Comisia Europeană, prin care va solicita prelungirea termenului de plată a acestei taxe până la finele anului, şi nu până în septembrie ▲ UE a decis anul trecut reducerea cotelor de zahăr din sfeclă pentru ţările membre, cu 13,5%, în vederea reducerii stocurilor de patru mii de tone de zahăr din sfeclă ▲

Fabricile de zahăr din România achitaseră, până la finele lunii martie, 11,4 milioane de euro din taxa de restructurare prevăzută de legislaţia europeană, pentru cantitatea de zahăr obţinută din sfeclă de procesatori, a declarat Vasile Stancu, consilier în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Aceasta reprezintă, însă, doar 60% din total, diferenţa urmând să fie plătită până la finele lunii septembrie, a precizat Stancu. „Producătorii de zahăr din sfeclă - patru fabrici la ora actuală - trebuie să plătească o taxă de restructurare de 173,9 euro/tonă pentru întreaga cantitate de zahăr obţinută din sfeclă, suma totală depăşind 19 milioane de euro. La această sumă se mai adaugă şi o cotă de producţie de 12 euro/tonă pentru toţi producătorii de zahăr, ceea ce ridică plata către UE la 20,28 milioane de euro în 2008. La ora actuală, fabricile au achitat aproximativ 11,4 milioane de euro“, a precizat Stancu.

Zahărul din sfeclă reprezintă pe piaţa românească doar 20% din necesarul de consum de 500.000 de tone, restul cantităţilor fiind asigurate din import. Potrivit consilierului MADR, una dintre fabrici - cea din Bod - are de plătit o taxă de restructurare şi de producţie de 3,2 milioane de euro, dar a cerut o reeşalonare pentru plata acestei taxe, astfel încât aceasta să poată fi plătită până la finele lui 2008, fără penalităţi.

Prelungirea termenului de plată

„MADR va face o adresă către Comisia Europeană prin care va solicita prelungirea termenului de plată a acestei taxe până la finele anului şi nu până în septembrie. Consider că nu vor fi probleme, iar CE va accepta acest lucru“, a precizat Stancu. Aderarea României la Uniunea Europeană a condus, datorită legislaţiei, la apariţia unor fenomene economice neprevăzute în domeniul zahărului, care perturbă piaţa şi determină blocarea vânzării producţiei de zahăr din sfeclă, în perioada 2007-2010. Pentru România, s-a stabilit o cotă anuală de 109.164 de tone zahăr obţinut din sfeclă şi 329.636 de tone de zahăr brut provenit din import. UE a decis anul trecut reducerea cotelor de zahăr din sfeclă pentru ţările membre, cu 13,5%, în vederea reducerii stocurilor de şase milioane de tone de zahăr din sfeclă. De această decizie este afectată şi România, deşi nu a contribuit la realizarea stocurilor UE. Din cele 33 de fabrici de zahăr, câte existau înainte de 1989 în România, la ora actuală, mai funcţionează doar şase producători, doi de zahăr alb din sfeclă de zahăr (Luduş şi Bod), doi producători de zahăr din sfeclă importat din Brazilia (rafinăriile din Bucureşti şi Corabia) şi doi producători cu producţie mixtă (la Roman şi Oradea).

Excedent de 4 mii de tone de zahăr

În ceea ce priveşte stocurile excedentare de zahăr, consilierul MADR a precizat că acestea se ridică la 4.087 de tone. Aceste cantităţi de zahăr sunt supuse denaturării (amestecului cu alte produse, cum ar fi amidonul) şi utilizarea lui doar în hrana animalelor nu şi a oamenilor. La ora actuală, doar trei fabrici sunt autorizare de a face denaturarea stocurilor de zahăr excendentare (Bod, Luduş şi Oradea). „Societăţile comerciale care au deţinut stocuri excendentare de zahăr au plătit taxele impuse de 500 de euro/tonă, dar a mai rămas o cantitate de 23 de tone de zahăr deţinută de unităţi mici, care vor fi supuse denaturării“, a explicat Stancu. Stocul excedentar de produse agricole - unde este inclus şi zahărul - reprezintă cantitatea deţinută de România la data aderării la UE, care depăşeşte cu mai mult de 10% media stocurilor la aceeaşi dată în ultimii trei ani, în cazul zahărului, şi în ultimii doi ani, în cazul produselor agricole.