„Ferme solare“ ale UE, în Deşertul Sahara

▲ Oamenii de ştiinţă vor să creeze „ferme solare“, întinse pe suprafeţe imense, în Deşertul Sahara ▲ „Fermele solare“ vor produce energie fie prin celule fotovoltaice, fie prin concentrarea căldurii pentru a fierbe apa, spre a folosi energia generată ▲ Oamenii de ştiinţă susţin faptul că lumina solară din regiunea Deşertului Sahara este mult mai eficientă, pentru că este mult mai puternică ▲

Uniunea Europeană are planuri mari privind reducerea emisiilor de carbon pe continentul european. Sahara este noul El Dorado pentru oficialii europeni, care vor să facă din deşertul african o imensă sursă de energie prin montarea de panouri solare. O regiune din Deşertul Sahara, mai mică decât Ţara Galilor, va putea produce într-o bună zi energie nepoluantă pentru întregul continent european. Cel puţin aşa susţin specialiştii întruniţi la un forum al oamenilor de ştiinţă ce a avut loc la Barcelona. Arnulf Jaeger-Walden, comisar european pe probleme energetice, a declarat că Europa are nevoie de doar 0,3% din lumina generată de soare în Sahara şi în Orientul Mijlociu. Oamenii de ştiinţă vor să creeze „ferme solare“, întinse pe suprafeţe imense, în Deşertul Sahara. „Fermele solare“ vor produce energie fie prin celule fotovoltaice sau prin concentrarea căldurii pentru a fierbe apa, spre a folosi energia generată. Un alt proiect pune în vedere transportul energiei electrice prin cabluri de înaltă tensiune, dar nu de curent alternativ (AC), ci curent continuu (DC). Astfel, ţări ca Marea Britanie şi Danemarca vor putea exporta energie eoliană sau să importe energie geotermală din Islanda. Pierderile pe liniile de curent continuu sunt mult mai mici decât cele tradiţionale, de curent alternativ, mai ales acolo unde distanţele sunt foarte mari.

Franţa şi Marea Britanie sprijină proiectul

Nicholas Sarkozy, şi Gordon Brown deja a declarat că sprijină politic proiectele, pentru a contracara oponenţii ce susţin că energia regenerabilă nu va fi niciodată rentabilă, din cauză că prognozele meteorologice nu sunt destul de precise. Oamenii de ştiinţă susţin că lumina solară din regiunea Deşertului Sahara este mult mai eficientă, pentru că este mult mai puternică. Panourile solare cu celule fotovoltaice montate în Sahara ar produce de 3 ori mai multă electricitate decât cele montate în Europa. Costurile creării unei astfel de reţele ce ar lega Africa de Nord cu Europa ar fi destul de mari, datorită faptului că ţările din sudul Mediteranei nu au încă infrastructura necesară unui astfel de proiect. Ţări ca Italia, Spania, Turcia sau Grecia au nevoie de proiecte viabile în acest sens. Spania şi Portugalia au investit deja în energie solară, iar Algeria a început un proiect hibrid la o centrală ce va combina energia solară cu gazele naturale. Centrala va produce energie începând cu 2010. Proiectele de acest gen ar putea să reducă în câţiva ani costurile energiei electrice. Tehnologia HVDC (High voltage direct current) este cea mai eficientă cale de transport pentru curentul electric. Cablurile HVDC pot trasmite mai multă energie electrică prin aceeaşi grosime a cablului, dar sunt rentabile doar pe distanţe lungi, având nevoie de dispozitive sofisticate şi scumpe pentru a converti curentul alternativ în curent continuu. Alt avantaj al acestei tehnologii este transportul de energie electrică între ţările ce folosesc tensiuni diferite. Pierderile sunt de doar 3% la 1000 de km.

Ajutoare pentru energia verde

Operatorii economici pot beneficia de ajutoare de stat în valoare totală de două sute de milioane de euro, în perioada 2008-2013, pentru investiţii iniţiale în valorificarea resurselor regenerabile de energie, potrivit unei hotărâri de Guvern publicate în Monitorul Oficial al României. Din totalul bugetului estimat alocat ajutoarelor de stat de două sute de milioane de euro, 169,7 milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi 30,3 milioane de euro reprezintă fonduri de cofinanţare publică asigurate de la bugetul de stat. Pentru anul 2008, suma totală a ajutoarelor de stat se ridică la 20,9 milioane de euro, pentru 2009 - la 30,6 milioane de euro, pentru 2010 - 39,7 milioane euro, pentru 2011 - 41,4 milioane euro, pentru 2012 - 35,8 milioane euro şi pentru 2013 - 31,6 milioane de euro. Valoarea finanţărilor nu poate depăşi 40% din totalul cheltuielilor eligibile proiectului în regiunea Bucureşti-Ilfov şi 50% din totalul cheltuielilor eligibile în celelalte zone ale ţării.