Lapte UHT sau pasteurizat?

▲ Laptele este cel mai complet aliment, fiind recomandat atât copiilor, cât şi persoanelor în vârstă, datorită calciului şi proteinele din conţinut ▲ Potrivit specialiştilor în protecţia consumatorului, cel mai sănătos lapte este cel pasteurizat, prin acest procedeu, fiind igienizat ▲ Laptele cu cea mai îndelungată perioadă de valabilitate este cel ambalat în cutii pe care sunt inscripţionate literele UHT ▲

Consumatorii pot alege de pe piaţă diferite feluri de lapte, în funcţie de conţinutul de grăsimi. Astfel, există lapte integral (are 3,5% grăsimi) la comercianţii independenţi - ţăranii şi cel produs la fermele de vaci. Laptele degresat total (0,1% grăsimi), laptele degresat parţial, care este şi cel mai întâlnit pe piaţă (1,6, 1,8 şi 2,5% grăsimi). Procentul de grăsimi întâlnit în conţinutul laptelui se află în strânsă legătură cu valoarea sa energetică. Cu cât conţinutul de grăsimi este mai mic, cu atât valoarea energetică este mai mică. Comercianţii sunt obligaţi ca, pe etichetele de pe cutiile sau pungile de lapte, să afişeze conţinutul de grăsimi, pentru ca persoanele cu colesterolul ridicat să cumpere, în cunoştinţă de cauză, lapte cu valoarea grăsimilor mai mică.

Potrivit specialiştilor, cel mai „curat“ lapte este cel pasteurizat. Prin procesul de pasteurizare, laptele este igienizat, reducându-se numărul de microorganisme dăunătoare şi distrugându-se microbii sau virusurile care ne pot îmbolnăvi.

Fabricile de prelucrare a laptelui supun, întotdeauna, tratamentului de pasteurizare, atât laptele care se dă, ca atare, în consum, cât şi cel folosit la producerea iaurtului, laptelui bătut, brânzeturilor, smântânii, untului, îngheţatei etc. Pasteurizarea laptelui reprezintă încălzirea acestuia la o temperatură cuprinsă între 65°C şi 90°C. Cu cât temperatura este mai înaltă, cu atât timpul de pasteurizare este mai scurt. Astfel, la 72°C, încălzirea trebuie să dureze 15 secunde, în timp ce la 90°C, sunt suficiente 0,5 secunde. Prin procesul de pasteurizare, se reduce numărul de microorganisme saprofite (microbi, mucegaiuri, drojdii), care acresc sau alterează laptele, prelungind astfel timpul de păstrare a acestuia în stare de lapte dulce, mai multe zile. Chiar şi după procesul de pasteurizare, laptele trebuie păstrat, în continuare, la rece, până la folosirea lui.

Un alt avantaj, pentru consumatori, al procesului de pasteurizare este faptul că se distrug microbii şi virusurile care pot duce la îmbolnăvirea consumatorului.

Pe unele cutii cu lapte, consumatorii pot întâlni o inscripţie UHT. Cele trei litere se traduc, din limba engleză, „temperatură foarte ridicată“. UHT reprezintă un procedeu asemănător pasteurizării, însă se realizează la temperaturi mai mari. Înainte de ambalare, laptele este încălzit brusc la temperaturi de 135-150 de grade Celsius, este menţinut în această stare preţ de câteva secunde, iar, ulterior, la fel de rapid, laptele este răcit la temperatura camerei. Prin acest procedeu special de pasteurizare, gustul laptelui, consistenţa şi valoarea nutritivă rămân neschimbate.