Bisericile din lemn aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO şi cele aflate în circuitul bisericilor din Transilvania au fost printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţ în această vară, potrivit preşedintei Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), filiala Maramureş, Livia Sima. „Vechile bisericuţe din lemn, opt făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, dar şi cele aflate într-un circuit al bisericilor transilvane, la fel de valoroase şi importante pentru fiecare sat, au fost printre obiectivele cele mai vizitate de turiştii români şi străini vara aceasta. Unele biserici au peste 200 de ani vechime şi atrag atenţia prin realizarea arhitectonică, linia zveltă şi turla înaltă care, privită de la distanţă, îţi dă senzaţia ca înfige cerul. Toate bisericile vechi din lemn sunt parte a patrimoniului din Maramureş şi reprezintă identitatea noastră şi o legătură aparte cu divinitatea. (…) Turiştii români sau străini sunt impresionaţi de frumuseţea acestor biserici, arhitectura simplă, dar complicată în realizare prin care lemnul a luat forme deosebite”, a declarat Livia Sima pentru Agerpres.
Liceenii vor învăţa „Istoria comunismului din România”
Programa şcolară pentru disciplina obligatorie „Istoria comunismului din România” a fost aprobată de Ministerul Educaţiei, cu această ocazie fiind organizat un eveniment dedicat împlinirii celor 35 de ani de la Revoluţia Română. Disciplina „Istoria comunismului din România” va fi studiată de toţi elevii de liceu din clasele a XII-a învăţământul de zi şi a XIII-a învăţământ seral şi fără frecvenţă.
Introducerea în curriculumul naţional a programei şcolare pentru disciplina obligatorie „Istoria comunismului din România” a fost marcată, luni, la Biblioteca Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, prin evenimentul „35 de ani de la Revoluţia Română din 1989: Aprobarea programei şcolare pentru disciplina «Istoria comunismului din România»”.
„Istoria comunismului din România” este o disciplină obligatorie şi se va preda, începând cu anul şcolar 2025-2026, elevilor din clasele a XII-a (învăţământ de zi), respectiv a XIII-a (învăţământ seral şi cu frecvenţă redusă).
Elevii vor învăţa despre instituţiile, politicile şi realităţile sociale din perioada regimului comunist „într-o manieră echilibrată şi documentată”, după cum a precizat ministrul educaţiei, Ligia Deca, însă vor fi abordate şi subiecte care vizează atât represiunea şi formele de rezistenţă, cât şi viaţa cotidiană sau protocronismul.
Totodată, programa integrează studii de caz relevante precum „Radio Europa Liberă”, „Decretul 770 din 1966” sau „Tratatul de la Varşovia”, „oferind o imagine clară mai ales asupra modului în care deciziile politice sau istorice au afectat vieţile oamenilor”.
„Nostalgia după vremuri de tristă amintire are cauze complexe, însă una dintre cele mai importante dintre aceste cauze este necunoaşterea faptelor istorice. (...) Toţi elevii vor parcurge această disciplină chiar atunci când se apropie de primul lor vot democratic, când se apropie de vârsta la care devii matur şi începi să devii cetăţean activ, inclusiv prin gestul democratic de a vota”, a afirmat Ligia Deca. În procesul de concepere şi redactare a programei, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE) din cadrul Ministerului Educaţiei a colaborat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, Academia Civică şi reprezentanţii facultăţilor de istorie din mai multe instituţii de învăţământ superior din ţară.
Studierea acestei discipline vizează nu doar cunoaşterea adevărului istoric, ci şi dezvoltarea unor competenţe precum gândirea critică, reflecţia civică şi empatia istorică.
„Introducerea unei discipline specific dedicate istoriei comunismului din România a fost necesară deoarece elevii noştri trebuie să cunoască şi să înţeleagă evenimentele care au determinat trecutul şi care marchează încă prezentul. Avem obligaţia în şcoli şi în universităţi să combatem ignoranţa şi manipularea ce derivă din necunoaşterea istoriei”, a mai subliniat Ligia Deca. (O.N.)
.jpg)
